Şedinţa plenară din 20.10.2011

 Doamna Veronica Abramciuc – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Eu m-am molipsit de la domnul Diacov cu dorinţele pentru săptămîna viitoare. Şi aş ruga să găsiţi modalitatea şi posibilitatea ca cineva din Aparatul Parlamentului să vină cu o informaţie pentru deputaţi. Care este starea cu reparaţia clădirii Parlamentului, cît s-a cheltuit, care lucrări s-au făcut, care este procentul de finisare a lucrărilor, cît a mai rămas?

Eu cred că demult îi timpul ca să fim informaţi ca deputaţi. Poate cineva va dori şi o excursie în clădirea Parlamentului. Nu este un secret, nu vă fie cu supărare că şi deputaţii din Alianţă recunosc în culuare că, dacă rămîneau comuniştii  la putere, clădirea demult era restabilită.

Domnul Marian Lupu:

Foarte bună solicitare de informaţie. Mai ales, că sîntem în preajma, inclusiv, a exerciţiului  bugetar pe anul viitor. Eu am să rog Secretariatul, fiindcă nu ţine atît de Secretariat, cît de instituţiile abilitate, care au organizat şi concursul respectiv şi cine este antreprenorul în acest caz.

Să fie identificate persoanele şi de ce nu, la una din şedinţele următoare să se vină cu asemenea informaţii.

       Domnul Anatolie Zolotcov – viceministru al dezvoltării regionale și construcțiilor:

Bună seara.

Stimate domnule Președinte,

Stimați domni deputați.

La solicitarea doamnei deputat Veronica Abramciuc vă voi prezenta o informație privind reparația clădirii Parlamentului Republicii Moldova.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a preluat clădirea Parlamentului de la Direcția pentru administrarea clădirilor Parlamentului prin Hotărîra de Guvern nr.321 din 23 aprilie 2009. La momentul preluării clădirii, Direcția pentru administrarea clădirilor Parlamentului a licitat deja lucrările de reparație. Astfel, preluarea clădirii s-a produs în urma selectării de către direcția menționată a antreprenorului Companiei „Societatea cu Răspundere Limitată “Confin Group””. Contractul de antrepriză a fost semnat cu ministerul nr.18 la data de 6 mai 2009. Suma contractată și licitată a constituit 250,6 milioane lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor era stabilit în decurs de 7 luni calendaristice, adică în luna decembrie 2009.

Proiectul de reparație a clădirii a fost elaborat de către Institutul de Proiectări ”Urbanproiect” și verificat de către Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor. Costul lucrărilor de proiectare au constituit 6,65 milioane lei, care au și fost achitate.

Lucrările de monitorizare asupra reparației clădirii Parlamentului au fost efectuate de către Întreprinderea de Stat ”Serviciul Asistență Beneficiar la Obiecte Sociale”. Pentru lucrul efectuat întreprinderii menționate i-au fost achitate 357 mii de lei.

Conform acordului adițional nr.2 din 20 mai 2010 la contractul menționat, valoarea lucrărilor de reparație a clădirii Parlamentului constituie 200 milioane 299 mii 310 lei. În perioada mai 2009 – octombrie 2010 de către antreprenorul general „Confin Group” au fost efectuate și achitate lucrări în valoare de 79 milioane 74 mii lei, ceea ce constituie aproximativ 40% din suma contractată.

Fizic au fost efectuate următoarele lucrări: lucrări de demolare și demontare, executarea structurii de rezistență a anexei clădirii Parlament a sălii de ședințe în plen, executarea rețelelor inginerești exterioare și interioare, montarea tîmplăriei, cu excepția intrării clădirii Parlamentului și a anexei, executarea pardoselilor, executarea finisării interioare, lucrări de reconstrucții a sălii de ședințe în plen, parțial au fost executate, și lucrări speciale de telecomunicații.

În afară de cele expuse, antreprenorul general a procurat materiale pentru confecționarea tîmplăriei anexei la clădirea Parlamentului, precum a procurat calorifere pentru sistemul de termoficare a blocurilor A, B și G, care nu sînt puse în manoperă, deoarece nu au fost achitate.

Menționăm că ministerul a solicitat includerea în bugetul de stat pentru anul 2010 suma rămasă pentru finalizarea lucrărilor în valoare de 171,7 milioane lei. Cu regret, pentru anul 2010, în bugetul de stat, pentru lucrările de reparație a clădirii Parlamentului au fost alocate numai 25 milioane de lei, din care au fost valorificate 9 milioane lei pentru executarea rețelelor de telecomunicație speciale și lucrărilor de finisare interioare și exterioare.

Procurarea utilajului pentru încălzirea clădirii în avans nu a fost permisă de către Ministerul Finanțelor din considerente că în Legea bugetului nu era prevăzută suma pentru avansarea lucrărilor de procurare a utilajului, de aceea nu a fost posibilă valorificarea sumei de 25 milioane lei, prevăzută în Legea bugetului pentru anul 2010.

Ministerul a solicitat includerea în bugetul de stat pentru anul 2011 – 130,9 milioane lei, însă, cu regret, suma care a fost solicitată de către minister în bugetul de stat pentru anul 2011 nu a fost prevăzută. Însă, cu toate acestea, au fost efectuate unele cheltuieli, deci neavînd suma respectivă în buget, au fost efectuate unele cheltuieli în anii 2010 – 2011.

Paza clădirii. Pentru paza clădirii au fost achitate 120 mii de lei. Acești bani au fost achitați de către… această sumă a fost suportată de către antreprenorul general.

Încălzirea clădirii. Pentru perioada de încălzire 2010 – 2011 au fost cheltuiți 866 mii lei. Această sumă a fost achitată de către Direcția pentru administrarea clădirilor Parlamentului.

Electricitatea clădirii. Pentru asigurarea cu energie electrică a clădirii Parlamentului pentru anul 2010 – 2011 au fost suportate cheltuieli în valoare de 154 mii de lei. Această sumă a fost suportată, la fel, de către Direcția pentru administrarea clădirilor Parlamentului.

Ne îngrijorează mult situația existentă a clădirii, deoarece lucrările deja efectuate au început să degradeze. Și, de aceea, este necesar de reînceput într-un termen cît mai restrîns finanțarea și execuția lucrărilor de reparație. În caz contrar multe lucrări vor degrada, cum ar fi lucrările de finisare interioară.

Pentru a finaliza lucrările de reparație a clădirii sînt necesare surse financiare în valoare de 243,4 milioane lei, inclusiv: lucrări de construcție montaj – 140,8 milioane lei, înzestrarea clădirii cu mobilier, covoare, draperii, jaluzele, televizoare, telefonie, tehnică de calcul – șaptesprezece întreg și milioane lei, utilajul și mobilierul cantinei – 2,1 milioane lei, mobilierul sălii de ședințe, sălii europene și sălilor mici – 65 milioane lei, lucrări speciale telecomunicații etc – 18,2 milioane lei.

Lucrările privind reparația clădirii Parlamentului pot fi finalizate în decurs de 6 – 7 luni, cu condiția asigurării finanțării pe perioada anului 2012. Ministerul a solicitat includerea pentru anul 2012 – 243,4 milioane lei pentru a finaliza lucrările menționate mai sus.

Cu toate dificultățile întîmpinate, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a întreprins măsuri pentru a atrage resurse financiare privind finalizarea reconstrucției clădirii Parlamentului. Ministerul s-a adresat către Ministerul Finanțelor cu propunerea de a atrage investitori potențiali pentru reconstrucția clădirii. Cu regret, Ministerul Finanțelor nu a acceptat propunerea  Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.

Aceasta este informația succintă privind reparația clădirii Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Ceban – Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Solicităm prezenţa domnului ministru al educaţiei cu un raport amplu asupra procesului de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt pentru joia viitoare. O facem din timp. Şi sperăm, că cel puţin, va avea un pic de respect faţă de tot plenul Parlamentului. Pentru că deja este a cincea oară cînd îl chemăm. Situaţia este foarte gravă. Şi vrem să auzim ce crede şi ce face ministrul la acest capitol.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Mihail Şleahtiţchi – ministrul educaţiei:

       Domnule       Preşedinte,               

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Privitor la cinci săptămîni. Nu întîmplător, în interpelarea sa, domnul deputat Ceban a spus din timp, el ştia că primele două dăţi lucrul nu s-a făcut în timp, fiindcă aveam program şi am aflat doar în ultimul moment, fapt care m-a făcut să înştiinţez Aparatul. Mai apoi, două săptămîni, două zile de joi am stat  în minister şi aşteptam momentul, dar n-am fost invitat, fiindcă dumneavoastră  aţi luat decizia să părăsiţi sala.

Mai apoi am fost căutat vineri şi v-am declarat că am avut program în teritoriu, fapt care l-am făcut. Şi iată acum a cincea oară, după cum vedeţi, mi-am făcut apariţia. De aceea, cu aceste cinci ori, cinci săptămîni fac această specificare, fiindcă lucrurile nu stau chiar aşa.

Acum pornesc de la cine? De la ultima interpelare, domnule Preşedinte.

În ultima, poate pornesc de la ultima, domnilor şi doamnelor deputaţi, fiindcă ea poartă un caracter mai general. Şi, referindu-mă la reforma structurală din învăţămînt, de fapt, am să ajung la Bălţata. Am să ajung la Iargara şi la alte localităţi, fiindcă ele se înscriu organic în..., de fapt, prima,  răspunsul la prima întrebare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ştiţi că atunci cînd se atestă fenomenul de involuţie demografică, orice ţară încearcă să-şi restructureze sistemul educaţional. Lucrul acesta s-a întîmplat în toate ţările lumii, care astăzi sînt prospere. Şi încotro mergem pentru a învăţa cum să construim un sistem educaţional performant? Şi acum în America sau în Marea Britanie, în Franţa, Germania sau în alte ţări  vedem autobuze şcolare, vedem şcoli de circumscripţie.

De aceea, vă declar: nu sîntem primii care am recurs la această reformă structurală. Totodată, vreau să vă spun cu toată responsabilitatea, nu sîntem primii nici în Republica Moldova. Or, în anul 2007, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care se afla atunci la putere, a făcut prima încercare de a reconfigura sistemul educaţional din Republica Moldova. 

Anume în acea perioadă au fost închise primele 20 de şcoli. A fost pregătit terenul necesar pentru a disponibiliza primele cadre. Şi nu a fost un lucru rău în istoria învăţămîntului, fiindcă documentele  s-au păstrat cu siguranţă.

Anul 2007, cînd guvernarea comunistă a pornit această reformă structurală, va intra ca un punct de pornire. Ce a fost în continuare a fost o continuare a acestei iniţiative foarte bune, vreau să vă spun, îmi pare foarte rău că ea atunci n-a fost făcută cu mai multă intensitate. De aceea, mergem în continuarea acestei idei.

Vreau să vă spun un lucru: reforma structurală de învăţămînt este o reformă întîrziată. Era foarte bine dacă, încă acum 10 ani, în Republica Moldova guvernanţii ar fi recurs la această schimbare a reţelei instituţionale. Fiindcă, încă acum 10 ani, era evident că numărul instituţiilor rămîne acelaşi, iar numărul copiilor descreşte drastic.

Era clar că trebuie să întreprindem ceva pentru a nu avea şcoli cu cinci copii, zece copii, cincisprezece copii, a nu avea clase cu un copil sau doi. A nu avea situaţii cînd, spre exemplu, în clasele primare cu toţii se adună: clasa I-a, a II-a, a III-a, a IV-a într-o clăsuţă micuţă, pentru a trece toate cursurile, nimeni nu mai ştia că în Moldova vom avea acel Bell Lancaster, acest experiment pedagogic în condiţiile mileniului III.

Care este ideea centrală a reformei structurale? Ea este următoarea. Mai întîi de toate, ea poartă un vădit caracter situaţional. Dacă avem mai multe localităţi, dintre care în una din ele există o şcoală bună, cu un potenţialitate bună, atunci copiii din cele două sau trei localităţi sînt aduşi cu autobuzele într-o şcoală de circumscripţie.

Apar trei elemente esenţiale, şcoala de circumscripţie în care se investesc bani foarte mari pentru a asigura clase, ateliere, pentru a asigura săli sportive de calitate, pentru a face ca biblioteca să fie una pe potriva curriculei şcolare. Cadre didactice cu norme complete.

Pe de altă parte, şcolile din care vin copiii, care sînt şcoli cu un număr foarte mic de copii, care avînd o capacitate de absorbţie de 500 sau 700, spre exemplu, dispun doar de 50 de copii, cu autobuzele sînt aduşi la şcoală.

Evident că apar şi drumurile. Nu întîmplător în planul naţional este antrenat  şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Am elaborat, în conformitate cu această idee  fundamentală, un plan naţional, un plan naţional de reformă structurală în învăţămînt. Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că acest plan nu este planul Ministerului Educaţiei, ci este un plan al tuturor care a fost aprobat într-o şedinţă de Guvern. În acest plan, pe lîngă Ministerul Educaţiei se regăsesc şi alte ministere, cum ar fi Ministerul Finanţelor sau Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

În acest plan se regăsesc şi administraţiile publice locale de nivelul întîi şi doi. Ori de cîte ori vorbim despre reforma structurală, învăţămînt, toată lumea crede că totul este concentrat în Ministerul Educaţiei, ceea ce nu este corect. Ministerul Educaţiei este  parte la această activitate. Cu toţii uităm, în acest moment, că administraţiei publice locale îi revine un rol foarte important. Să nu uităm că în conformitate cu legislaţia în vigoare deschiderea, închiderea, reorganizarea şcolilor constituie prerogativa nu Ministerului Educaţiei, ci a administraţiei publice locale.

Atunci cînd apar probleme dînşii iau decizia, da, se consultă cu noi. Dar dînşii, în ultimă instanţă, îşi asumă întreaga responsabilitate. În parteneriat cu administraţia publică locală şi cu ministerele, am purces la această reformă. 

Vreau să vă spun care sînt primele rezultate. Mai întîi  de toate, prima componentă al acestui plan de acţiuni vizează dimensiunea juridică. Ştim cu toţii că poţi purcede la o reformă numai dacă te-ai asigurat cu un cadru legislativ adecvat.

La ce mă refer? Primul aspect, noi operăm cu noţiunea de şcoală de circumscripţie ori deocamdată nici într-un document legislativ această sintagmă nu se regăseşte.

Noi vorbim despre Bălţata, spre exemplu, şi constatăm că a apărut o problemă. Care este problema la Bălţata? Avem trei clase liceale, care sînt filiala unui gimnaziu, a unei instituţii din alt raion Anenii-Noi, Cimişeni. Şi în acele clase se regăsesc 13 copii în clasa a XI-a, a XII-a, 13 copii în clasa  a XI-a, şi 18 copii în clasa a X-a. Din punct de vedere legal formal n-avem dreptul să avem asemenea entităţi şcolare, fiindcă legea spune clar,  ca să ai liceu trebuie să ai minimum două clase liceale, ca să ai liceu trebuie ca în aceste clase liceale să se regăsească 20 – 25 de copii maximum, acolo erau 13.

Evident că atunci, cînd colegii noştri recurg la reformă, ne întreabă putem proceda? Şi noi le spunem: legea nu permite. Cum vom proceda? Şi iată aceasta va fi întrebarea domnului Sîrbu. Acolo sînt două variante la Bălţata. Fie că acei copii vor fi transportaţi în sectorul Ciocana, unde există un liceu teoretic mixt „Gaudeamus”, noi vom oferi autobuzul necesar, drumul este de calitate.

Şi, în felul acesta, într-un fel vom rezolva problema şi vom proceda aşa cum procedează nemţii sau americanii. Sau este o altă problemă, domnule deputat Sîrbu, şi va trebui în curînd să votaţi pentru această variantă.

Noi de curînd, fiindcă eu vorbesc acum despre componenta juridică a planului de acţiuni, am venit cu iniţiativa şi de curînd în Guvern a fost aprobată această idee a ministerului. Noi scoatem  plafonul, scoatem indicaţiile care se referă la numărul copiilor care trebuie să fie într-o clasă.

Acest lucru ne permite să mergem pe două dimensiuni. Atunci cînd într-o situaţie anume sînt mai mult de 25 de copii, iar în şcoala de circumscripţie se poate întîmpa ca din trei şcoli să ai nu 25, dar mai mult, 29, scoaterea plafonului, sau deplafonarea ne permite să spunem că este conform legii. Şi invers, ca la Bălţata. Dacă nu ai 20 minimum, dar ai 13, acest lucru ne permite să spunem: liceul poate să rămînă în continuare, fiindcă legea nu interzice.

În curînd o să vină, stimaţi deputaţi, acest proiect de completare și de modificare a Legii învățămîtului din 21 iulie ’95 și o să vă rog foarte mult să votați. Votînd, o să rezolvați și problema copiilor de la Bălțata.

Apropo, același lucru se referă și la școala, la gimnaziul rus din Iargara. Acolo avem un gimnaziu în care învață numai 58 de copii, capacitatea de absorbție a gimnaziului fiind de 340. 58, 340. Norma legală spune: acest gimnaziu nu poate exista, fiindcă în cinci clase primare din gimnaziu din Iargara sînt numai a cîte  5 copii. Norma spune, norma legală, trebuie să fie nu mai puțin de 20. Dacă vom vota în Parlament această modificare a Legii din ’95 cred că vom avea posibilitatea să rezolvăm altfel și problema copiilor din Iargara.

Mai apoi lucrurile vizează și modificarea Codului muncii. Fiindcă trebuie să flexibilizăm relațiile de muncă care există în domeniu. Eu mă refer și la modificarea Legii cu privire la finanțele publice locale, fiindcă trebuie să dăm o mai mare putere financiară administrației publice locale și trebuie să pornim de la premisa că vom avea în curînd o altă formulă de finanțare a învățămîntului.

Dacă ne referim la Planul de acțiuni atunci bineînțeles că el prevede optimizarea numărului de clase. Avem foarte multe clase în care se regăsesc doar 5 – 3 – un singur copil, evident că ele nu pot exista. Și atunci recurgem, conform acestui plan, la unirea claselor, la combinarea claselor, fapt care conduce la optimizarea rețelei de clase.

Conform Planului de acțiuni, fapt pe care, știți prea bine, în anul 2011 urmează să optimizăm 200 de clase și, repet, acest lucru se face cu aportul, cu contribuția fundamentală a administrației publice locale.

Totodată, vorbim despre rețeaua școlară. Trebuie să optimizăm rețeaua instituțiilor de învățămînt. Fiindcă, v-am spus, avem foarte multe școli mici  și lucrul acesta pe larg a fost mediatizat în Republica Moldova. Vă spun că, pînă în prezent, am optimizat 90 de școli, dintre care 27 de școli au fost închise ca fiind cele mai mici școli din Republica Moldova.

Cineva încearcă să speculeze spunînd că acestea, de regulă, sînt școlile în care se învață în limba rusă. Nu este corect. Din 27 de școli numai 2 școli în care învățau cîte 10 și respectiv 14 copii au fost închise, restul fiind școli în care învață copiii care reprezintă curentul etnic majoritar. Vreau să vă spun că acest lucru, evident, este unul sensibil, dar oricum el urmează să fie făcut, fiindcă deocamdată o altă modalitate nu avem.

Vorbind despre această reformă vreau să vă atrag atenția asupra faptului că ea poartă un caracter temporar. Evident, eu mi-aș fi dorit foarte mult să fiu ministru într-o societate în care se nasc mulți copii, în care economia este foarte puternică și atunci, evident, că nu aș fi înțeles întrebările legate de lichidarea claselor sau reorganizarea școlilor, știind că este un lucru alogic. Dar atunci cînd din an în an constatăm că numărul copiilor descrește, numărul satelor în care se regăsește populația descrește și, evident, că reforma este iminentă.

Vorbind despre optimizarea rețelei instituționale, vreau să vă spun că ea nu cuprinde doar lichidare. Și, în cîteva emisiuni televizate, am afirmat următorul lucru, cuvîntul-cheie nu este lichidarea, închiderea, ci reorganizarea. Pînă în prezent am reorganizat, am optimizat 91 de școli, dintre care doar 27 au fost închise, restul au fost reorganizate. Liceele care nu corespund standardelor și normei legale au fost transformate în gimnazii, unele gimnazii în școli primare sau școli primare- grădinițe. Școlile medii de cultură generală unele au fost transformate în licee, altele au fost transformate în gimnazii. De aceea, această optimizare a rețelei presupune și acest gen de organizări.

Apropo, de învățămîntul mediu de cultură generală sau școlile medii de cultură generală. Conform ultimelor modificări, aprobate în Guvern, ele dispar, fiindcă ele nu mai au ponderea necesară și nu mai trebuie să operăm cu ele.

Vorbind despre această reformă, vorbim despre autobuze. Știți prea bine că s-a produs deja prima licitație și am intrat în posesia primelor 35 de autobuze. Am făcut această verificare obiectuală, am fost și le-am văzut cum arată. Sînt autobuze speciale calculate pentru copii, ele în curînd vor veni în Republica Moldova, după care vor veni și următoarele 37. În acest an, vom procura 72 de autobuze noi, care trec prin procedura licitației și care trec și corespund standardelor existente în lumea prosperă.

Celelalte autobuze, fiindcă sper că ați examinat foarte atent Planul de acțiuni, știți că în acest an avem nevoie de 164 de autobuze, celelalte vor fi închiriate. Și așa, precum s-a spus nu odată, în Fondul de rezervă al Guvernului avem banii necesari pentru a închiria autobuzele necesare și aceste autobuze, evident, vor fi închiriate în baza respectării criteriilor existente pe acest palier, pe această dimensiune.

Evident, un rol foarte important revine și cadrului didactic. Fiindcă o întrebare frecventă care este adresată: ce se va întîmpla cu cadrele didactice care au rămas în școlile reorganizate, în școlile în care nu sînt copii? Noi depunem tot efortul necesar pentru a păstra  cadrul didactic în cîmpul educațional.

Nu demult, am luat jurnaliștii și am plecat la Costești, am plecat în Rîșcani, știți prea bine că raioanele Rîșcani și Căușeni au fost primele raioane-pilot în care am aplicat formula reconfigurării structurale a învățămîntului. Și cu toții am constatat că în Rîșcani nici un cadru didactic, în urma efectuării acestei reconfigurări, nu a rămas fără serviciu. Deci se poate. Și atunci cînd e clar că vom avea grijă de cadrele didactice spun că acest lucru poate fi făcut.

Totodată, înțelegem că se vor crea situații mai speciale cînd va trebui să recurgem la reconversia profesională, la găsirea altor specialități sau la antrenarea lor în alte tipuri de activitate educațională. Bunăoară, instituțiile, din care vor pleca copii, se vor transforma în niște centre educaționale axate pe activitate sau pe problemele de ordin extracurricular. Venind de la școală, copiii vor avea nevoie de cercuri, de cluburi, de dezbateri, de consultări, pe care le vor oferi acești pedagogi, care pentru munca lor vor fi remunerați.

Această reformă decurge, bineînțeles, anevoios, fiindcă, evident, există tot felul de rezistență ori rezistența la schimbare reprezintă o chestiune firească în orice reformă. Dar vreau să vă declar cu toată seriozitatea că administrația publică locală de nivelul întîi și doi, în marea majoritate a cazurilor, a conștientizat importanța acestei reforme pentru destinul țării, deci avem tot sprijinul și participarea lor. Da, putem vorbi de faptul că, de foarte multe ori, intervențiile lor sînt inadecvate, chiar greșite, atunci le acordăm suportul sau ajutorul necesar.

Vreau să spun că avem sprijinul colegilor noștri de la alte ministere. Masiv va fi implicat și Fondul de investiții sociale. Am identificat 150 de școli de circumscripții din Republica Moldova, această listă a fost aprobată și predată Fondului de investiții sociale, care va vărsa bani în dezvoltarea acestor instituții de învățămînt care vor deveni niște instituții-model cu, repet, laboratoare, ateliere, biblioteci adecvate procesului de învățămînt, cu săli sportive, cu pedagogi care vor trece prin cursurile de formare continuu ș.a.m.d.

Avem sprijinul a tot mai muți agenți din sectorul asociativ. De aceea, vă pot spune că, în fond, reforma merge înainte și îmi doresc foarte mult ca la sfîrșitul acestui an, să spun că obiectivele pe care vi le-am propus, au fost realizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Ceban - Fracțiunea PCRM:

Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule ministru,

Eu, iată, vă ascult pe dumneavoastră, nu vă supărați, și eu am impresia că toată lumea este așa de fericită de această reformă pe care o implementați dumneavoastră. Copiii aplaudă, pedagogii aplaudă, ministerul vă duce în brațe.

Nu prea îmi este clar de ce totuși sînt unele lucruri pe care le spuneți și nu corespund adevărului.

Vă dau cîteva exemple. Primul lucru. Deci atunci cînd am mers în localități, foarte multă lume ne întreabă: de ce se fac aceste presiuni din partea Direcției raionale, învățămînt, tineret și sport asupra directorilor instituțiilor, asupra administrației publice locale, făcînd referință la unele indicații ale ministerului de a închide sau a reorganiza instituțiile de învățămînt în unele sau alte localități. Dacă vreți, vă enumer zeci de aceste localități.

Eu am o întrebare către dumneavoastră: a existat sau nu o indicație în acest sens, ținînd cont de prevederile Legii învățămîntului, articolul 40. Dacă a existat atunci în ce bază se fac aceste presiuni? Dacă nu a existat, atunci vreau să aud un răspuns foarte clar: de ce se spune instituțiilor de învățămînt că nu vor primi finanțare dacă nu vor purcede la ceea ce le indică ministerul în momentul de față.

Deci asta este prima întrebare.

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O întrebare foarte bună, chiar cardinală, fundamentală pentru procesul pe care îl examinăm împreună.

Declar, cu toată responsabilitatea: o asemenea indicație nu poate exista prin definiție.

Domnul Ion Ceban:

Așa.

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Fiindcă ea ar fi fost una ilegală, necorespunzătoare cadrului legal. Noi ne-am convocat cu colegii noștri din breaslă și le-am spus că această reformă este o necesitate, și le-am spus cum ar trebui să procedăm, care sînt parametrii, criteriile după care ar putea să apară școala de circumscripție și le-am spus: vedeți la voi în raion, dacă aveți școli în care sînt 5, 10 sau 11 copii, clar că aceste școli nu pot fi, să existe, fiindcă asta contravine legislației în vigoare și acest lucru împreună l-am constatat astăzi, atunci cînd eram într-o discuție cu domnul Sîrbu.

Ei decid, vor fi școli sau nu, fiindcă eu, la început, spuneam: reforma structurală poartă un caracter situațional.

Se prea poate întîmpla, teoretic vorbind, ca într-un raion, în genere, să nu fie școli de circumscripție, fiindcă acolo lucrurile stau foarte bine, sînt copii, nasc copii în continuare, sînt clase complete, ele apar acolo unde viața dictează această necesitate.

Rămîne la discreția administrației publice locale. De aceea, ei fac această..., iau această decizie. Toată informația se scurge la minister, vine spre minister și noi, în baza acestei informații, vă spunem cîte școli.

Iată, eu azi am spus că noi am aprobat o listă de 150 de școli de circumscripții. Toate ele ne-au fost prezentate de către Direcțiile de învățămînt, tineret, sport din raioanele respective. Acest lucru constituie prima parte.

A doua. Nimeni nu sperie lumea cu faptul că nu vor primi bani. Din contra, i-am rugat pe colegii noștri să explice directorilor de școli.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Eu cer scuze, noi trăim în țări diferite cu dumneavoastră sau...

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Eu vă spun cum procedăm noi și eu port responsabilitate pentru politica pe care o promovez eu. Or, în politica pe care o promovez eu personal nu se regăsesc elemente de frică sau de impunere. Nu mizez pe constrîngere sau pe alte metode care ar presupune coerciția.

Noi mizăm pe argument, pe convingere, dacă dorim, suntem  persoane… De aceea, vă spun: întreaga societate a fost informată asupra unui alt moment, începînd cu anul de învăţămînt 2012 – 2013, în Republica Moldova se va schimba formula de finanţare a instituţiilor de învăţămînt.

Dacă pînă în prezent, doamnelor şi domnilor deputaţi, noi am operat cu formula „per necesitate”, începînd cu anul de învăţămînt 2012 – 2013, va fi formula „per elev”. Sau dacă doriţi într-o altă terminologie: „banii vor urma elevul”.

Aveam situaţii cînd aveam o şcoală de 50 de copii şi o şcoală cu 500 de copii. Ambele şcoli aveau aceleaşi necesităţi să reparăm acoperişul, ferestre, uşi. Şi ajungeam la concluzia că într-o şcoală cu 50 de copii, învăţămîntul sau investiţia este de zece ori mai mare pe un copil, decît într-o şcoală de 500 de copii. Vedem că este o mare inechitate, o mare nedreptate.

Domnul Ion Ceban:

Şi faceţi economie pe copii, da?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:          

Nu facem economii.

Domnul Ion Ceban:

Aceasta spuneţi dumneavoastră.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Am luat, domnule deputat, o practică internaţională, că aşa se procedează. Este o chestie, totuşi, ca să-mi închei gîndul.  

Domnul Ion Ceban:

Daţi-mi cîteva exemple din această practică internaţională, domnule ministru.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Ca să-mi închei gîndul. Noi pornim pe această formulă recunoscută în întreaga lume. Noi investim banii în funcţie de numărul de copii care sînt în şcoală. Am elaborat o formulă prin care calculăm serviciile educaţionale care sînt asigurate acestui copil, serviciile infrastructurale şi de altă măsură, de altă natură. Şi atunci ştim cît costă, spre exemplu, un elev din clasele  primare sau un elev care reprezintă treapta liceală şi înmulţim la numărul elevilor.

De aceea, astfel facem ca să existe o ordine datorită, sau respectarea unor principii fundamentale ale economiei învăţămîntului, că avem şi economia învăţămîntului, avem şi o disciplină întreagă, o ştiinţă întreagă, oamenii scriu teze în acest domeniu. Mergem pe această dimensiune. Convocăm toţi contabilii, directorii, şefii direcţiilor raionale de învăţămînt.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Eu v-am întrebat două întrebări foarte clare. A dat sau nu a dat indicaţii ministerul şi vor primi sau nu vor primi instituţiile, indiferent de decizia pe care o iau,  finanţarea pentru anul viitor. Sînt două întrebări clare, foarte elementare. Nu trebuie să faceţi...   

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Domnule deputat,

Eu destul de clar la prima întrebare v-am spus că asemenea indicaţii nu există, repet a treia oară. Mai departe, v-am spus că se face o confuzie. Atunci cînd directorii şcolilor sînt informaţi că se va schimba formula, foarte mulţi din ei percep eronat această situaţie, considerînd că unii din ei cumva sînt avertizaţi. Nu este o avertizare, este o altă realitate economico-financiară, care vine peste învăţămîntul din Republica Moldova.

Domnul Ion Ceban:

Am înţeles. Vă rog foarte succint, vor primi sau nu vor primi finanţare acele şcoli, care nu vor lua decizia de a fi reorganizate, aşa cum solicită ministerul.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Este în dreptul administraţiei publice locale, mulţumită acestei intervenţii care este una foarte bună, domnule Ceban. Ea îmi permite încă o dată să atrag atenţia publicului larg asupra următorului moment: deschiderea, închiderea, reorganizarea şcolilor depinde nu de Ministerul Educaţiei, ci de administraţia publică locală. De aceea, dacă administraţia publică locală dintr-o localitate X...                  

Domnul Ion Ceban:

Eu vă întreb: vor primi sau nu vor primi bani? Nu mă interesează ce? Acesta în  articolul 40 al acestei legi.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Dacă administraţia va lua decizia să nu închidă şcoala, atunci noi vom spune ei că ea este în drept să nu facă acest lucru. Ea va primi exact suma care i se cuvine în conformitate cu noua formulă de finanţare, după care ei vor trebui să-şi  caute resurse suplimentare.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Care este norma legală privind noua formulă de finanţare? Eu vă întreb pentru anul 2012 şi 2013. Dumneavoastră  aţi spus că nu există astăzi o normă, care ar stabili. Poate este ceva pe interior la nivel de ordin de minister, dar aceasta nu este normă legală.

Deci dumneavoastră un pic acum procesul bugetar nu-l sesizaţi pînă la capăt. Eu vă întreb, o să primească sau n-o să se primească bani? Şi de ce îmi spuneţi dumneavoastră că în conformitate cu noua formulă, dacă ea nu este undeva adoptată?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Am încercat foarte delicat şi explicit, dar vă spun: vor primi în strictă conformitate cu numărul elevilor din şcoală. Aşa cum se face în toată lumea civilizată.

Domnul Ion Ceban:

În baza cărei norme legale, eu vă întreb.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Această normă legală, ştim cu toţii că noi am aprobat în Guvern.

Domnul Ion Ceban:

Este sau nu este?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Ea va fi după ce va fi votată în Parlament, domnule deputat.

Domnul Ion Ceban:

Deci nu este. Recunoaşteţi acum că faceţi presiuni asupra instituţiilor de învăţămînt.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Nu facem nici o presiune, fiindcă noi încă n-am aplicat.

Domnul Ion Ceban:

Ba, da.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Fiindcă noi încă n-am aplicat această formulă.

Domnul Ion Ceban:

Aveţi o contradicţie.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

În intenţia de a o aplica. Dar vom aplica-o sau nu, depinde de cum va vota Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Polemică. Tot: întrebare, răspuns.

Domnul Ion Ceban:

Domnule Preşedinte,

Eu am înţeles, eu mai am o întrebare. Aceasta a fost doar...

Domnul Marian Lupu:

Este deja a treia, domnule Ceban.

Domnul Ion Ceban:

Eu, pentru claritate, pentru că domnul ministru ne tot povesteşte multe lucruri, dar nu se referă la subiect. De aceasta au fost de specificat.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cebanu,

Dacă o să aveţi..., iată mai sînt colegii dumneavoastră care au invitat domnul ministru.

 Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL:

Mulțumesc.

Am beneficiat și eu de această oră, vreau să beneficiez și să adresez o întrebare Serviciului de Grăniceri. În numărul din 4 octombrie curent publicația „Jurnal de Chișinău”, jurnalistul Gheorghe Mîrzenco are un material în care descrie, că în unitățile de grăniceri de la vest, de la Prut, soldații, grănicerii noștri sînt educați în continuare în spiritul ideologic ale unei țări care nu mai există – Uniunea Sovietică. Aștept un răspuns: dacă, într-adevăr, așa este?

Și să ne dea un răspuns general: dacă, în genere, în trupele de grăniceri are loc o educație a soldaților, a grănicerilor în spiritul patriotismului față de Republica Moldova?

Mulțumesc.

 RĂSPUNS

 Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:      

Luînd în calcul ultimele decizii ale mai  multor instituţii, eu mă refer la majorarea totală a tarifelor la gazele naturale, la agentul termic, în consecinţă la electricitate, ceea ce va conduce în mod clar la creşterea semnificativă a facturilor la toate componentele energetice la consumatori.Fracţiunea Partidului Comuniştilor cere ca săptămîna viitoare să fie inclusă în ordinea de zi a Parlamentului audierile la care să vină, să participe şi să ne prezinte informaţii exhaustive, plus să răspundă la toate întrebările noastre, conducerea Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică şi ministrul economiei domnul Valeriu Lazăr.

 Autorul întrebării nu a fost prezent în sală.

Răspunsul din partea ANRE a fost dat în scris.

RĂSPUNS

Răspunsul din partea Ministerului Economiei

Domnul Valeriu Lazăr – ministrul economiei:

Vă mulțumesc doamnă președinte al ședinței.

Onorat Parlament,

Am concretizat cu autorul acestei interpelări, domnul deputat Mușuc. De fapt, întrebarea dumnealui vizează, în mod special, dacă eu am înțeles corect, și aș fi vrut să concretizăm, vizează, de fapt, evoluția tarifului la gazele naturale.

Doamna Liliana Palihovici:

Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM:

Da. Eu aș dori să concretizez întrebările ca și răspunsurile să fie exacte și clare.

Prima întrebare este, se referă la contractul de livrare a gazelor naturale. Dumneavoastră știți că în 2006, încă în anul 2006 Rusia a vrut să aplice așa-numite tarife europene pentru mai multe țări, inclusiv pentru Republica Moldova.

Atunci, Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu doamna Greceanîi, a fost de zeci de ori la Moscova și a reușit să încheie un contract cu, să extindă perioada aceasta de majorare, de revenire la tarife europene practic pentru 4 ani de zile.

Paralel, s-au depus mai multe eforturi din partea mai multor țări pentru renegocierea acestor condiții, pentru aplicarea inclusiv anumitor discount-uri, reduceri pentru, mai ales pentru perioada aceasta de criză.

Doamna Liliana Palihovici:

Dumneavoastră concretizați întrebarea.

Domnul Eduard Mușuc:

Eu concretizez.

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat.

Domnul Eduard Mușuc:

Două minute. Nu interveniți, doamna Palihovici. Am două minute pentru fiecare întrebare

Doamna Liliana Palihovici:

După aceea o să cereți întrebări.

Domnul Eduard Mușuc:

Da, am două minute pentru fiecare întrebare, nu aveți dreptul să interveniți. Vă rog frumos. Vă rog frumos, porniți cronometrul și respectați Regulamentul.

Mai multe țări au reușit să negocieze, inclusiv reduceri pentru o perioadă de criză. Aceeași Ucraina ‒ 30%, Țările Baltice, Franța ‒ 15%. De ce Guvernul Republicii Moldova, iată, dumneavoastră conduceți Ministerul Economiei, de ce Guvernul n-a fost, n-a..., nu s-a implicat în acest proces?

De ce, iată, în acești 2 ani de zile, practic, noi n-am avut delegații nici la Guvernul Rusiei, nici la ”Gazprom”, nemaivorbind de zeci de ori despre discuții care să conducă la un rezultat concret?

Şi plus, cum comentaţi declaraţia Prim-ministrului, care spune că această problemă se referă la..., este o problemă între doi agenţi economici, dar nu este, în general, o problemă a Guvernului?

Domnul Valeriu Lazăr:

Mulţumesc.     

Întrebarea dumneavoastră, de fapt, necesită un anumit excurs în istorie. Într-adevăr, acest contract care îşi pierde valabilitatea, în trimestrul curent a fost semnat în decembrie 2009. Am fost şi pînă la o anumită etapă parte a echipei de negocieri. Ei ştiu ce  înseamnă să porţi negocieri cu „Gazprom”-ul. Şi, în genere, aceea ce înseamnă, nu-i simplu să porţi negocieri cînd nu ai alternativă, de fapt. Fiindcă negocierile poartă aşa o latură convenţională, în situaţia în care nu ai alternativă.

De fapt, trebuie să mergi şi să respecţi regulile jocului pe care ţi le impune contra agentul care este unicul, de fapt, şi teoretic, şi tehnic potenţial livrator. Aceasta este o remarcă importantă, dar, într-adevăr, aceşti 5 ani au fost o perioadă grea.

Fiindcă vreau să vă aduc la cunoştinţă că din 2005, cînd s-a început modificarea acestor tarife de la 80, cît era preţul sau tariful mediu de achiziţionare în anul 2005, am ajuns la 360, de fapt, 400 în trimestrul. Putem vorbi că a avut loc o majorare de cinci ori din 2005 pînă în curent, în baza inclusiv 5 ani acoperiţi de acest contract.

Nu mă apuc să dau aprecieri. Avem o realitate. De fapt, noi am avut, pe parcursul a 5 ani de zile, ajungere la aceste 400 de dolari mia de metri cubi. Acum care este deosebirea şi de ce poate Guvernul este constrîns în posibilitatea de a se implica?

Aţi adus exemplul Ucrainei. Puteam şi eu să aduc  exemplul Belorusi şi altor ţări. Deosebirea este că nici Ucraina, la timpul  respectiv, dar ne referim la Ucraina în mod special, nu a cedat controlul asupra operatorului naţional. Eu sînt aici în calitate de ministru al economiei şi cu statutul meu modest de acţionar cu 35 la sută la „Moldovagaz”. Şi cred că aceasta este o diferenţă.

Este una cînd este „Naftogaz Ucraina”, unde statul ucrainean are 100% şi el, prin organele de conducere şi conform legii, impune tot ce vrea: managementul acestei societăţi comerciale. Şi este altă situaţie în cazul Republicii Moldova. Noi avem doar 35 la sută. S-a întîmplat lucrul acesta în 1998, 1999. Cred că nu este cazul acum să ne aducem aminte. Este o temă aparte de discuţie de  ce s-a întîmplat. Avem o realitate.

De aceea, eu, ca ministru al economiei, am, din partea statului, mandatul de a gestiona doar 35 la sută. Eu mă rog la managementul „Moldovagaz” să mă accepte în grupul de negocieri.

Noi participăm la gestionarea acestei societăţi în proporţie de 35 la sută. Aşa sîntem reprezentanţi în Consiliul societăţii, doi membri ai consiliului din şapte. Vă daţi seama că chiar matematic deciziile acolo se iau cu simpla majoritate şi doar anumite decizii care vizează reorganizări cu 3/4 sau 2/3. Noi sîntem limitaţi în posibilitate, conform legii, de a impune managementul la un anumit comportament.

Dar, chiar indiferent de această situaţie, managementul „Moldovagaz” a acceptat ca în echipa de negociatori să fie şi reprezentanţii Ministerului Economiei, în grupul de negociatori avem viceministrul Popa şi directorul Departamentului Ceban.

De aceea, noi mai mult putem spune că monitorizăm procesul de negocieri decît putem influenţa acest proces. Sînt acolo anumite nuanţe. „Moldovagaz”, fiind, avînd ca şi acţionar majoritar „Gazprom”-ul, care este şi livratorul. Este  un anumit gen de conflict de interese în cazul acestor tranzacţii. De aceea, ei au acceptat ideea ca noi ca şi acţionari să fim prezenţi acolo.

De aceea, răspunzînd direct la întrebarea dumneavoastră  noi nu ne putem permite să negociem la nivel de Guvern, aşa cum o fac ucrainenii, de exemplu. Fiindcă negociază, într-adevăr, firma vînzătoare care este „Gazprom”-ul. Nu negociază Guvernul Federaţiei Ruse. Şi negociază „Moldova gaz”.

Managementul „Moldovagaz”, conform legii, orice lege din Republica Moldova spune că acţionarul nu are dreptul să intervină în activitatea operaţională. Aceasta spun legile Republicii Moldova.

Dar, în calitate de membri ai consiliului, noi participăm în acest proces. Aceasta este deosebirea. Nu zic că este o situaţie fericită. Dar avem această realitate. De aceea, poate noi sîntem constrînşi în posibilitatea de a negocia la nivel de Guvern.

Aceasta nu înseamnă că noi, pe parcursul acestor 2 ani, nu am făcut tentative de a renegocia contractul. De fapt, reacţia „Gazprom”- lui a fost una foarte dură. Auziţi, aşteptăm să expire contractul şi, de fapt, vom renegocia, adică ei nu au acceptat să  renegociem.

Ceea ce am reuşit să facem, anul trecut s-a reuşit renegocierea în folosul Republicii Moldova a tarifului de tranzit. Dacă, anterior, „Gazprom”-ul achita „Moldovagaz” – 2,5 dolari pentru mia de metri cubi tranzitaţi la 100 km în Republica Moldova, acum avem tariful de 3 dolari. Această majorare ne-a permis acumulări suplimentare la bugetul „Moldovagaz” de circa 10 milioane de dolari şi ne-am permis o anumită atenuare parţială a creşterii tarifului. Dacă nu era această renegociere, tariful trebuia să fie şi mai mare. Acesta este primul răspuns la această întrebare.

Doamna Liliana Palihovici:

Da, domnul Muşuc,

Vă rog, următoarea întrebare.

Domnul Eduard Muşuc:

Doamna Palihovici,

Eu vă rog frumos să avem  o discuţie, deoarece...

Doamna Liliana Palihovici:

Eu nu pot întrerupe ministrul atunci cînd răspunde, domnule Muşuc.

Domnul Eduard Muşuc:

Daţi-mi şi oferiţi-mi mie această posibilitate. Am să o fac în mod foarte aşa corect, fără ca...

Doamna Liliana Palihovici:  

Eu am să vă rog să vă respectaţi unul pe altul.

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, dar îl respect ca pe ministru care conduce  Ministerul Economiei.

Domnule Corman,

Nu comentaţi. Dacă aveţi întrebări, ieşiţi la microfon. Dacă nu, ascultaţi.

Cîteva chestiuni. Dumneavoastră vă contraziceţi. În  primul rînd, cînd vă referiţi la preţul pe care acum îl plăteşte consumatorul. Acest preţ trebuia, acest tarif trebuia aplicat încă în 2006. Şi în 2006, anume datorită acelor discuţii şi acelor tratative, s-a reuşit restructurizarea majorării de tarife pentru patru ani de zile. Ceea ce înseamnă că la noi consumatorul, în această perioadă, a plătit cu mult mai puţin decît putea să plătească, dacă acest tarif ar fi fost aplicat în 2006.

Domnul Valeriu Lazăr:

De acord, aveţi dreptate.

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, dar să fim corecţi, să fim corecţi. Plus, controlul asupra „Moldovagaz”, la care v-aţi referit, n-are nimic în comun cu activitatea noastră, deoarece s-a  făcut încă pe timpul ADER-lui, ţineţi minte foarte bine, atunci Dmitrii Gheorghevici Diacov a fost Preşedinte de Parlament. Şi domnul Filat a fost membrul Guvernului.

Domnul Valeriu Lazăr:  

Eu doar am constatat…

Domnul Eduard Muşuc:

Iarăşi miniştri, concretizări ca să fim corecţi. Şi ultima chestiune unde, din păcate, vă contraziceţi cînd vă referiţi că nu este treaba Guvernului. Şi Guvernul nu se implică, Guvernul Republicii Moldova.

Atunci cum comentaţi solicitarea domnului Filat, lansată către domnul Putin, de a fi micşorate tarifele, acum cîteva săptămîni? De ce cîteva săptămîni în urmă, dar nu cîţiva ani în urmă a fost lansată solicitarea aceasta şi de ce n-a fost, nu s-a soldat ea cu o delegaţie a comisiei întregi, care să discute şi la nivel de Guvern, şi la nivel de „Gazprom”, pentru ca ţara noastră să obţină reduceri ca şi Ucraina, ca şi Țările Baltice, ca şi Franţa pe perioada, cel puţin pentru perioada aceasta de criză.

Domnul Valeriu Lazăr:

Concretizările pe care le-aţi făcut sînt absolut pertinente, este corect, doar am făcut o constatare. Dar cu ceea  ce nu sînt de acord,    s-au făcut tentative, pot să vă dau în scris toată corespondenţa pe care eu am avut-o în calitate de ministru cu preşedintele Consiliului de administrare la „Moldovagaz”, care este şi vicepreşedinte la „Gazprom” Golubev.

Într-adevăr, noi am făcut mai multe tentative de a renegocia condiţiile acestui contract. Poziţia „Gazprom”-lui  a fost: noi avem un contract semnat pe cinci ani de zile. Ei şi-au bugetat şi ei anumite condiţii. De aceea, ei au refuzat renegocierea, dar vă pot confirma că noi am făcut mai multe tentative.

Ceea ce au acceptat, într-adevăr, au acceptat aşa cum spuneam: renegocierea pe partea de tranzit. Şi s-a făcut la insistenţa noastră. Am venit cu calculele respective.

Acum, cu referinţă totuşi la implicarea şi neimplicarea Guvernului. Noi spuneam, avem delegaţi doi oameni în echipa de negocieri. De aceea, ştim cum au decurs negocierile.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că trei runde de negocieri, chiar pînă la întîlnirea domnului Prim-ministru cu omologul său rus, cu domnul Putin s-au obţinut anumite concesiuni, dar avem un aranjament cu negociatorii de la „Gazprom”. Totuşi nu facem publice toate rezultatele acestor negocieri atîta timp cît nu avem o decizie finală.

Vreau să vă asigur că, la momentul săptămînii trecute, adică chiar pînă la această întîlnire la nivel înalt, concesiile la care s-a ajuns, cu referinţă la noul contract, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, va permite o anumită reducere a tarifului de livrare. Aceasta este cred că o constatare. Acum nu vă pot da cifre precise, dar este o constatare.

Acum care a fost. Noi am solicitat mai multe concesii? Fiindcă problema nr.1 este, de fapt, cei care au participat în negocieri aveţi şi în fracţiunea dumneavoastră  colegi care ştiu ce înseamnă pe zero. Aşa-numitul în contract de negocieri. Noi am demonstrat că în Republica Moldova, pe parcursul acestor cinci ani de zile, capacitatea de cumpărare reală a consumatorilor, în special a populaţiei, nu a crescut tot aşa cum a crescut preţul sau tariful de import, care, la rîndul său, derivă din evoluţia preţului la petrol, la derivatele din petrol.

Şi am venit cu calcule. Noi, Ministerul Economiei, am înarmat inclusiv echipa de negocieri de la „Moldovagaz” cu aceste argumente, le-am făcut grafice şi am arătat că, undeva prin anul 2008 deja, prin anul 2008 deja s-a început reducerea consumului de gaze naturale în Republica Moldova.

Şi acesta este un argument foarte puternic şi pentru „Gazprom”. Le-am demonstrat că, la un anumit nivel al tarifului, el este insuportabil pentru consumatori. Şi brusc a început să scadă consumul, şi brusc a început să înrăutăţească nivelul de colectare.

Acesta este un argument pentru economişti. Foarte clar că, din momentul respectiv, deja nu mai faci business cu gazul în Republica Moldova, fiindcă consumatorul nu este în stare să plătească acest preţ. De aceea, aceste argumente noi, colegii mei de la minister, din grupa de negocieri s-au dus cu ele la „Gazprom”, le-am arătat că, uite, pe zero pentru Republica Moldova nu trebuie să fie la nivel de 370 de dolari, trebuie să fie la nivel de 250 de dolari. Am dat aceste argumente şi ceea ce domnul Prim-ministru a utilizat în discuţiile cu omologul său  rus, de fapt, aceasta a fost.

Uitaţi-vă cu cifre în mînă, că, dacă vreţi să faceţi business gazier în Republica Moldova, trebuie să luăm în calcul realităţile. Avem aceste argumente, putem să vi le prezentăm în scris, ele sînt absolut pertinente şi reacţia colegilor de la „Gazprom” a fost următoarea.

Da, noi, și am utilizat și noi argumentul la care v-ați referit, sînt țări pentru care dumneavoastră ați făcut anumite concesii. Și atunci dacă ați făcut pentru Ucraina, dacă ați făcut pentru Belarus, ar fi bine ca aceste concesii, aceste rabaturi să fie valabile și pentru Republica Moldova.

Și ei au zis: da, noi înțelegem poziția voastră, dar aceste țări au făcut anumite concesii, la rîndul lor. Și nu vreau să dau prea multe detalii. Am întrebat: în ce zonă vedeți voi concesiile din partea noastră? În zona oferirii accesului investitorilor noștri, în special „Gazprom”-lui și nu doar la anumite active economice din sectoare strategice. Uite, aici eu finalizez cu informația pe care v-o pot pune la dispoziție, fiindcă deja mă depășește.

Și domnul Prim-ministrul a avut, din cîte eu cunosc, discuții cu Premierul Putin vizavi de, care ar fi concesiile din partea Republicii Moldova care pot fi făcute? De fapt, discuția este deja la nivel politic. Asta este realitatea.

De aceea, ceea ce v-am zis confirmă că Guvernul nu stă într-o parte de la acest proces, nu este un proces simplu. Noi înțelegem foarte bine că capacitatea, repet, de procurare este deja mult sub limită și aceasta este realitatea.

Și ne dorim foarte mult ca, pe final, să avem niște condiții mai bune decît condițiile pe care le avem acum. Și avem șanse reale pentru asta.

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat,

Mai aveți întrebări?

Domnul  Eduard Mușuc:

Da.

Doamna  Liliana Palihovici:

Da. Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc:

Domnule ministru,

Încă o dată o concretizare. Guvernul n-a fost eficient, deoarece, pînă în ziua de astăzi, noi n-am simțit nici un rezultat. Eu sper că, în urma acestor acțiuni, despre care ați vorbit dumneavoastră, ne-ați informat despre o parte din aceste acțiuni, sper că pe viitor vom avea rezultate. Deoarece, la moment, deocamdată, din păcate, dar rezultate nu există. Nu există nici o micșorare nici a tarifului pentru…, nici pentru consumator.

Cea de a doua întrebare, vreau pe dumneavoastră să vă întreb, ca, iarăși, membru al Guvernului care conduce Ministerul Economiei, recent am asistat la o declarație lansată de Primarul general al municipiului Chișinău precum că, nu pot fi acordate ajutoare sociale, înlesniri, compensații în urma majorării tarifelor la căldură și la mai multe componente energetice din cauza că memorandumul cu Fondul Monetar Internațional ne interzice lucrul respectiv.

Eu pe dumneavoastră vreau să vă întreb, ca pe acel care a participat și a dus pînă la capăt aceste negocieri cu Fondul Monetar Internațional, dacă este așa? Și cum comentați situația respectivă?

Domnul  Valeriu Lazăr:

Aici, iarăși, se cere o anumită concretizare, eu sînt coordonatorul procesului de negociere. Fiecare ministru, membru al acestei echipe de negociere, își negociază componenta sa. De aceea, eu pot să vă răspund doar angajamentele pe care eu mi le-am asumat în calitate de ministru în cadrul acestui memorandum.

Poziția Fondului Monetar Internațional. Ei nu vizează refuzul sau restricția de a  achita anumite compensații, logica lor este una, dacă vreți matematică, care vine din capacitatea bugetului de a suporta aceste compensații.

Ceea ce noi avem acceptul și  l-am avut și anul trecut, avem acceptul de la FMI, neîncălcînd anumiți parametri de stabilitate macrofinanciară, pe care ni le-am asumat noi în consultare cu ei. Și, dacă țineți minte, anul trecut, 5 luni  s-au achitat acei, da nu a fost enorm, au fost acei 130 de lei pe lună pentru perioada de iarnă, suplimentar la ajutorul acela care l-au primit cetățenii eligibili sau consumatorii eligibili. De aceea, nu există o restricție foarte rigidă din partea FMI că noi avem… și nici nu e dreptul lor, de fapt, să pună asemenea condiții. Problema este dacă avem noi sau nu resursele necesare ca să acordăm aceste compensații, fără a încălca anumiți indicatori de stabilitate macrofinanciară. Asta este abordarea.

De aceea, dacă Guvernul, Ministerul de Finanțe, alte instituții abilitate, toți împreună vom fi în stare să identificăm resurse și să le alocăm, dar eu cred că noi trebuie, avem această obligațiune morală, dacă vreți, să găsim aceste resurse, așa cum am făcut-o anul trecut, trebuie  s-o facem și anul acesta. Să vedem unde putem optimiza, unde putem..., într-adevăr, anumite cheltuieli mai puțin prioritare și să alocăm mijloacele necesare.

Eu, ca și ministru al economiei, am interesul direct, dacă vreți, ca aceste compensații să fie alocate și mă voi lupta pentru acest lucru și vă spun de ce. Fiindcă dacă nu se achită cetățenii, să zicem, pentru energia termică, “Termocom”-ul nu se achită pentru CET-uri. Dacă CET-urile, care sînt în gestiunea Ministerului Economiei, nu au aceste surse, nu se achită mai departe cu „Moldovagaz” și cu „Gazprom”-ul. Și dacă avem probleme cu achitările curente, nu putem vorbi cu „Gazprom”-ul despre anumite tarife normale.

De aceea, interesul meu, ca și ministru al economiei, este,          într-adevăr, ca aceste compensații să fie alocate, fiindcă nivelul de acumulare, ați lucrat la municipiu, știți foarte bine, pe moment, nivelul de achitare a  consumatorilor pentru energia termică, de unde se începe totul, este la nivel de 50 și ceva, 60 la sută. Ceea ce înseamnă că noi… aceste compensații au impact social, dar au și impact economic. Impact social pentru acești cetățeni, dar impact economic fiindcă le mărește capacitatea lor ca să achite pentru aceste servicii, de la care va avea de cîștigat tot sistemul.

De aceea, eu vă promit că, în măsura în care am aceste competențe în procesul de negociere, voi insista în continuare ca, totuși, să avem posibilitatea ca aceste alocații să fie oferite și să fie în majorare. Vă spuneam, interesul este și strict profesional, și, dacă vreți, un angajament și personal.

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulțumesc, domnule ministru.

Aveți pretenții la răspuns? Un minut, domnule Mușuc.

Microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc: 

Nu pretenții, dar, iarăși, o concretizare. În ceea ce privește majorarea tarifelor și elasticitatea pieței, noi argumentul acesta l-am invocat încă anul trecut, cînd am spus că această majorare nu va conduce la creșterea veniturilor  întreprinderilor din sectorul energetic, ci va conduce la creșterea datoriilor. Ceea ce și s-a întîmplat astăzi.

Dar eu vreau, domnule ministru, să vă informez, cred că nu sînteți la curent, în ceea ce privește compensații și creșterea achitărilor a consumatorilor către întreprinderile din sectorul energetic.

Începînd cu anul 2012, compensațiile nominativ pentru mai mult de 11 categorii de cetățeni, în care intră: invalizii, pensionarii, mamele solitare, combatanții, oamenii care au participat la diferite conflicte militare, aceste compensații nu vor mai fi alocate, mai ales dacă este vorba despre ultima majorare de tarife. Și lucrul acesta, argumentul aici se invocă iarăși același memorandum încheiat cu Fondul Monetar Internațional.

Domnul  Valeriu Lazăr:

Eu cer scuze. Eu m-am referit la alocațiile pe care le facem din bugetul de stat. Dar dumneavoastră, presupun că, vă referiți, a fost, într-adevăr, am auzit și eu, de fapt, mai mult în mass-media că ar fi existat o anumită discuție dintre misiunea FMI-lui și Primăria municipiului Chișinău vizavi de compensațiile care sînt alocate la nivel local. Eu nu am competența să comentez, fiindcă vizează, totuși …

Doamna  Liliana Palihovici:

Microfonul nr.3

Domnul  Eduard Mușuc:

Domnule ministru,

Și una, și alta. Chirtoacă anulează alocările în municipiul Chișinău și invocă FMI-ul, dumneavoastră anulați în 2012 compensațiile nominative, acordate din bugetul central, și, iarăși, invocați FMI-ul. Și unele, și altele vor fi anulate în 2012.

Domnul  Valeriu Lazăr:

Să ajungem, să vedem. Deocamdată pentru anul acesta, ba mai mult decît atît, Guvernul, recent, a luat decizia de a suplimenta cu 20 de lei, pînă la 150 de lei aceste compensații, care vor fi alocate pînă în luna aprilie. Vom avea mijloace și pentru perioada următoare.

Fiindcă nu este problema că vrea, nu vrea FMI, problema e avem noi resurse sau nu avem resurse? Și eu vă asigur, noi trebuie să ne preocupăm să avem aceste resurse și să utilizăm acest sistem de compensații și pe viitor, dacă va fi necesar.

Doamna  Liliana Palihovici:

Domnule ministru,

Eu vă mulțumesc mult.

Deoarece Secretariatul mi-a dat doar numele domnului Mușuc, alți deputați nu au dreptul să adreseze întrebări. Și astăzi …

Microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc:

Da, pentru stenogramă două chestiuni.

Domnule ministru,

Vă rog frumos acele lucruri care mi le-ați promis să mi le dați în scris, să mi le oferiți.

Domnul  Valeriu Lazăr:

O’key.

Domnul  Eduard Mușuc:

Ceea ce este posibil. Și vă rog frumos anticipat pentru lucrul respectiv. Și plus, doamnă Președinte, pentru stenogramă, noi vrem să constatăm neprezența miniștrilor dezvoltării regionale și a construcțiilor și a ministrului transporturilor. A fost solicitată prezența lor în ceea ce privește nevalorificarea a sutelor de milioane de lei prevăzuți în bugetul statului pentru anul 2010 și noi astăzi constatăm neprezența lor. Cerem insistent ca ei să fie prezenți joia viitoare. Dacă nu vor fi prezenți, atunci vom solicita și alte chestiuni.

       Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Solicit, pentru stenogramă, Ministerul Sănătății să vină cu explicații cu referire la situația creată în cadrul instituției medicale menționate, deci Spitalul raional Cahul. Să vină cu un amplu raport în care să lămurească, de ce nu au fost trase la răspundere persoanele care au admis să se ajungă la situația deplorabilă în care se află Spitalul raional Cahul? Și de ce pînă în ziua de astăzi nu a fost confirmat directorul Spitalului, desemnat de către Ministerul Sănătății, și, inclusiv directorul Centrului Medicilor de Familie.

Doi. Curtea de Conturi respectiv de a efectua un audit despre activitatea consiliului raional financiară respectiv în anii 2007 – 2011.

Ministerul Finanțelor în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției să creeze un grup mixt care să efectueze un control riguros cu privire la gestionarea finanțelor de către conducerea Spitalului raional Cahul.

Solicit ca instituțiile nominalizate să vină cu un amplu raport, prezentat în regim de urgență, în ședința în plen a Parlamentului la data de 27 octombrie 2011.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 Ministerul Sănătăţii

 Domnul  Andrei Usatîi – ministrul sănătății:

        Stimată  doamnă vicepreședinte                            al Parlamentului,

Onorat Parlament,

La interpelarea domnului deputat Ion Butmalai doresc să vă prezint o succintă informație despre starea de lucruri în sistemul sănătății în raionul Cahul în general.

Nu vreau să mă opresc la niște date statistice sau demografice, raionul Cahul are o populație de peste 124 mii de locuitori, raportul populației este ca în toată republica: 31 – urban și 68 – rural. Spitalul are o capacitate de 433 de paturi, prestatorii de servicii medicale sînt aceiași ca în toată țara, adică: Spitalul Raional, Centrul Medicilor de Familie, Centrul de Asistență Medicală Urgență și Centrul de Sănătate Publică.

Asigurarea cu personal medical. Raionul Cahul, spre deosebire de alte raioane, este mai prost asigurat: la asistența medicală primară cu doctori, sîntem asigurați doar la 70%, la asistența medicală spitalicească doar cu 62%, asistentele medicale sînt peste 95, ca și pe toată țara.

Aș vrea să atrag atenția doar la cîțiva indici de activitate a acestor instituții din raionul Cahul. Este vorba, în primul rînd, de utilizarea capacității spitalului la o rată foarte joasă, patul este utilizat doar la 227 de zile pe an, în loc de 365 de zile. În același timp, este vorba și de un fenomen contradictoriu, nivelul de  spitalizare a populației este doar de 10,2, cînd pe țară este de 17,8, adică aproape 18 la mie de locuitori sînt spitalizați. Aici este vorba de două lucruri pur manageriale, cînd patul nici nu se folosește și cei care necesită să fie internați nici nu se trimit la spital. Adică, este vorba de irosirea  surselor financiare și resurselor umane fără multă eficiență.

Alt indice ar fi și durata medie. În țară, durata medie este în jurul la 7, aici, la Cahul, este peste 8,4. Adică, iarăși, o cost eficiență foarte proastă, utilizarea banilor publici este la nivel foarte-foarte scăzut. Aici aș vrea să mă opresc doar la Centrul Medicilor de Familie, unde avem o plafonare a utilizării banilor publici pentru salarizare. În raionul Cahul, la Centrul Medicilor de Familie, se utilizează în loc de 60, ceea ce se permite conform legii, 63% din bugetul global pentru salarizarea asistenței medicale primare. Și, în anul acesta, comparativ cu anul 2010, s-a ridicat pînă la 69% în loc de 60. Asemenea situații nu avem pe țară nicăieri. Este o deformare a utilizării resurselor financiare.

O problemă mai gravă este în salarizarea conducătorilor Centrului Medicilor de Familie pe parcursul ultimilor ani. Eu mă opresc doar la anii 2010 – 2011. În rezultatul aplicării 50% la salariu pentru munca intensivă și lărgită s-a aplicat un coeficient de 50%, n-a fost coordonat cu Ministerul Sănătății, conform legislației, și anul acesta, la fel, nu s-a coordonat cu Ministerul Sănătății surplusurile și adaosurile la salariu, astfel s-a plătit o sumă de 52 000 de lei nelegitim conducătorului Centrului Medicilor de Familie din Cahul. Și această situație se repetă și la spital.

La Spitalul raional din Cahul, iarăși, Ministerul Sănătății a aprobat doar 25% supliment la salariu pentru lărgirea volumului de lucru și intensificare, consiliul raional n-a ținut cont de propunerea noastră, a aplicat coeficientul de 50, adică cu 25% mărit față de ceea ce am aprobat noi, în rezultat s-a plătit o sumă de 10 plus 9 – 19 mii de lei adăugător nelegitim conducătorilor Spitalului raional din raionul Cahul. Deci se observă o deformare și o neglijență față de actele normative în vigoare și s-au irosit surse financiare nelegitim, fără efect, impact asupra sănătății populației.

Aș vrea să mai menționez încă un lucru important, că la Spitalul Clinic Republican din raionul Cahul s-au făcut achiziții la medicamente de 4 milioane 300 mii de lei în anul 2009, la sfîrșitul anului, ceea ce coincide cu o rezervă pentru un an întreg, în loc să se respecte o rezervă pentru 60 de zile. Această deformare s-a repetat și în anul 2011, cînd s-au procurat, s-au contractat medicamente de  7 milioane lei în loc de 4 milioane 900 mii de lei, care sînt aprobate prin devizul de cheltuieli la capitolul „Medicamente și dispozitive medicale.”

Această deformare în alocarea și folosirea resurselor financiare a adus că personalul medical din raionul Cahul sînt plătiți, remunerați cu 200 de lei mai puțin pe lună fiecare, comparînd cu media pe țară.

Adică, s-au folosit sursele preponderent pentru medicamente, neglijînd alte necesități vitale, cum ar fi: dezvoltarea bazei tehnice materiale, procurarea echipamentelor medicale de strictă necesitate și alte dispozitive necesare pentru menținerea calității și accesului populației la servicii medicale.

Aș vrea să menționez că în acest raion timp de anul 2003… să luăm 9 ani s-au schimbat 5 directori de spitale, la inițiativa Ministerului Sănătății, fiindcă cei care au fost selectați și numiți nu au corespuns după criterii profesionale și etice pentru a ocupa aceste poziții.

Și anul acesta, conform Hotărîrii de Guvern încă din 2007, s-au anunțat două posturi libere de director al Spitalului raional Cahul și director al Centrului Medicilor de Familie Cahul. În 22 august s-a petrecut concursul în vederea selectării acestor directori, s-au identificat cîștigătorii concursului, s-au transmis cîștigătorii la consiliul raional pentru a fi numiți în posturile de directori, dar, iarăși, Consiliul raional timp de 2 luni, a ignorat legislația în vigoare, directorii noi nu sînt numiți în post. Urmează să funcționeze sau să-și îndeplinească funcțiile directorii care au fost precedenți cu deficiențele și cu încălcările financiare, despre care am menționat, doar cîteva dintre cele mai semnificative. Consider că această situația nu poate să continue fără sfîrșit.

Și aș vrea să adaug, în final, că asemenea cazuri mai avem și în alte raioane, cum ar fi: la Dondușeni, la Lăpușna, cu alte cuvinte se cere imperios ca Legea de numire a conducătorilor instituțiilor medicale, la care fondatorii sînt autoritățile publice locale, să fie examinată.

Noi am pregătit un demers către comisia respectivă din Parlament pentru a iniția procedura de a modifica această legislație importantă în vederea optimizări, structurizării și aducerea la normalitate, selectarea și numirea directorilor de  instituții medicale, deoarece miza este destul de mare, este vorba de accesul populației la servicii de calitate și sigure.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna  Liliana Palihovici:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat,

Aveți întrebări suplimentar?

Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule ministru.

Însă, de ce am ridicat această problemă? Pentru că, la ziua de astăzi, în Republica Moldova, conform legislației privind ocrotirea sănătății și inclusiv Legea privind evaluarea și acreditarea în sănătate, e creată o situație, am primit o moștenire și de la guvernarea precedentă, însă guvernarea precedentă la consiliul raional a fost din forțele democratice, cu părerea de rău.

Însă pe mine mă deranjează faptul și inclusiv zi de zi și la audiența cetățenilor apar foarte multe întrebări. Noi trebuie să spunem lucrurilor pe nume și vreau să menționez pentru societate, mai mult ca atît să cunoască și deputații, Spitalul raional Cahul, la momentul de față, nu este acreditat. Acreditarea a fost terminată în luna 11.2010, timp de un an de zile Spitalul raional Cahul, timp de 12 luni, a activat fără acreditare. Despre care instituție medico-sanitară putem să discutăm noi la ziua de azi dacă spitalul activează fără acreditare? Asta pe mine mă deranjează.

Și vreau să vă întreb pe dumneavoastră: care este ieșirea din situație? Ce facem noi ca Spitalul raional Cahul, ca instituție medico-sanitară, să fie acreditată? Asta-i prima întrebare.

Domnul  Andrei Usatîi:

Dați să răspund la prima întrebare, să trecem la … Or cum ar fi?

Doamna  Liliana Palihovici:

Da, da,vă rog.

Domnul  Andrei Usatîi:

Domnule deputat,

Vreau să vă zic la prima întrebarea, că fondatorul, care este consiliul raional, al Spitalului raional din Cahul este responsabil pentru întreținerea și acreditarea acestui spital. În acest caz, Agenția de Evaluare și Acreditare a Instituțiilor Medicale din țara noastră este obligată să informeze și noi am informat consiliul raional să oprim sau să stopăm contractarea serviciilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină a acestui spital. Și populația din raionul Cahul să meargă pentru a-și primi îngrijire medicală în alte raioane limitrofe pentru a-și satisface necesitățile medicale. Altă soluție, pur și simplu, nu există.

Este atitudine, este responsabilitatea autorităților locale pentru acest spital.

Domnul  Ion Butmalai:

Nu, bine, domnule ministru, avem 400 de paturi, de exemplu, cum poate să meargă cetățeanul care locuiește în orașul Cahul sau în satul Giurgiulești să meargă la Cantemir pentru spitalizare?

Și vreau să vă spun, pentru că nu străduie Buga că o să vină mîine în ședința în plen cu contractarea medicamentelor și eu am să-i dau și dumnealui întrebări. Pentru că noi, de comun acord cu Primul ministru Vlad Filat, de comun acord cu domnul Hotineanu, ministrul sănătății în 2009 – 2010, am achitat 3,5 milioane datorii la Spitalul raional Cahul. Uitați-vă ce cifre – 3,5 milioane datorii. Era 1 milion 200 la serviciile comunale, 500 de mii la medicamente, 1 milion 200 erau la salarii. Și noi am ajuns în 2011 și trebuie să impunem cetățeanul să meargă de la Cahul la spital la Cantemir, la Leova sau la Chișinău.

Și, nu în ultimul rînd, sîntem un stat, cetățeanul trebuie să fie apărat, este Legea cu privire la sănătate. Eu nu vă învinuiesc pe dumneavoastră nici cît negru sub unghie, dar trebuie, la ziua de astăzi, să luăm măsurile de rigoare.

Am solicitat Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, vestitului Procuror General al Republicii Moldova, că în loc dînșii să se ocupe cu apărarea drepturilor cetățenilor, ei nu se ocupă de respectivul segment, dar umblă cu raider și alte chestiuni care e în detrimentul cetățeanului.

Și eu vreau să vă spun că situația este mai mult gravă decît o vedem noi, nu avem medici de familie. La Centrul Medicilor de Familie, eu am făcut analiza, noi avem Aparatul respectiv radiografologie din anul 1967.

Oameni buni,

Sîntem în secolul XXI. La așa raion ca Cahul cu populația de 124 mii de cetățeni, să mă scuzați. Dar trecem mai departe, la maternitate nu s-a făcut reparație. Noi, de comun acord cu dumneavoastră, am mers și am vizitat maternitatea. Să mă scuzați, femeile care trebuie să nască generația viitoare se spală în lighean, nu este apă caldă, nu sînt dușuri. Sălile de operație, dumneavoastră le-ați văzut, acoperiș nu-i. Și toți medicii spun: ce să facem? Ieșirea din situație care-i, domnule ministru?

Domnul  Andrei Usatîi:

Domnule deputat,

Eu vreau să vă fac explicație, ca să vorbim pe aceeași undă. Este vorba că patul este utilizat doar 227 de zile, avem 443 de paturi durata medie este mare, bolnavii nu se internează. Vă dau răspuns: de ce nu avem acoperiș? De ce nu avem maternitate? Ținem spații, ținem paturi, dar nu se utilizează, banii respectivi trebuiau să fie redirecționați în rezolvarea priorităților.

Și vreau să vă mai răspund la o întrebare. Spuneți că nu sînt bani ceva, acolo, foarte important. La sfîrșitul anului 2009, s-au procurat de 5 milioane de lei medicamente, cînd nu era necesar să se acumuleze …rezervă sau în concentrație de medicamente. Banii trebuiau să fie utilizați în alte direcții. Este vorba iarăși de fondator de consiliul raional.

În cazul acesta, Ministerul Sănătății nu are bani pentru a face reparație la maternitate, la spital, noi dăm direcția, noi dăm politica, noi dăm strategia și controlul, de aceea și am avertizat, și astăzi am anunțat că situația în raionul Cahul cu managementul financiar a resurselor și capacităților existente este ineficient.

Domnul Ion Butmalai:

Domnule ministru,

Eu sînt de acord cu matale. Domnul Hotineanu, nu ajunge, pentru că eu mă întîlnesc zi de zi cu cetățenii și e o rușine foarte mare cînd la Centrul de planificare a familiei merg femei simple de la țară și dumneavoastră știți atunci am propus ca CNAM-ul că contracteze analizele simple. Vin femei simple de la țară și plătesc cîte 13 lei pentru analiză.

Și eu de ce vă spun toate chestiunile astea, ca să cunoască societatea că noi, actuala guvernare, vrem radical să schimbăm mizeria în care ne aflăm. Și vreau să vă spun, la Centrul Medicilor de Familie în afară de asigurarea cu medicamente, noi nu avem medici de familie.

Noi, la oficiile medicilor de familie, nu avem edificii, edificiile nu stau la balanța Centului Medicilor de Familie, sînt la evidență și la balanța unor întreprinderi individuale, nu sînt luate la balanță. Și eu de atît vreau ca noi, prin intermediul organelor statale de vîrf ale Republicii Moldova, să pornim treaba aceasta și banii care vin de la Casa Națională a Asigurării Medicale să meargă direct după destinație.

Și, nu în ultimul timp, vreau să vă spun că la sate cetățenii cu asigurarea medicală, cu polițele de asigurare, vreau să vă spun că este o situație catastrofală. Cetățeanul este impus să dea mită, obligatoriu, te duci cu polița de asigurare și este o situație ieșită din comun.

De atîta, noi avem organe de control: Inspectorat Fiscal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, Procuratură ș. a. m. d.

Și vreau să vă mai spun, ultimul act, pentru că îi strigătul la cer. Dumneavoastră ați făcut cunoștință, eu am și actul respectiv de verificare, 262 de cazuri nevalidate. Este actul de control. Noi îndreptăm actele de control la Procuratură. Procuratura doarme, Centrul pentru Combaterea Crimelor, nanul, finul, cumătrul, nepotul și nu știu cine.

Banii publici nu-s utilizați așa cum trebuie, dar o poliță de asigurare pentru un țăran, pentru un cetățean simplu costă foarte mult la ziua de astăzi.

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Două minute au trecut.

 Aveți ceva de răspuns.

Domnul Andrei Usatîi:

Da, aș vrea să adaug doar cîteva întrebări…

Domnul Ion Butmalai:

Și, nu în ultimul timp, domnule ministru, eu îmi cer scuze, atitudinea consiliului raional, nesimțiții ăștia de comuniști, vreau să spun, să știe tot raionul Cahul, deputatul Gorilă care deja de două ori de la ordinea de zi a consiliului raional scoate din ordinea de zi de la ședință numirea medicului-șef, numirea șefului de la CMF care legal au cîștigat concursul inițiat de Ministerul Sănătății.

Să cunoască lumea cine este împotriva cetățeanului, este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și vreau să vă spun că-s niște nesimțiți, îs niște rîsuri care-și bat joc de cetățeni și să vină domnul Gorilă mîine în Parlament  să spună de ce la Fracțiunea Partidului Comuniștilor retrage din ordinea de zi întrebările respective.

Este o rușine a națiunii și dînșii azi, cu părere de rău, la reformele în justiție, la reformele în organele de forță de drept fug, iese din sală, lunar primesc salariu și au adus cetățeanul Republicii Moldova la dezastru.

Case de cultură n-avem, oficii medicilor de familii nu avem, spitale nu avem, stadioane nu avem, tineretul se droghează prin secte și alte lucruri foarte nu bune.

De atîta, eu insist, de comun acord cu dumneavoastră, acum cît este încă cald afară, să schimbăm situația și, dacă este nevoie, să se implice și Guvernul, Cancelaria de Stat, pentru că persoanele care au cîștigat concursul deja s-au adresat în instanța de judecată.

Este o rușine și este necesar…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Așteptați, vă rog răspunsul.

Domnul Ion Butmalai:

Ca Consiliul raional Cahul, președintele raionului Avram Micinschii, care a fost ilegal ales în funcția de președinte…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Două minute, ați depășit Regulamentul.

Domnul Ion Butmalai: (Nu vorbește la microfon)

… nota informativă a dumneavoastră…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule ministru,

Vă rog, răspundeți.

Domnul Andrei Usatîi:

Da. Domnule deputat,

Aș vrea doar să vă zic că faptele sau situația care dumneavoastră ați descris-o am văzut-o întocmai cu dumneavoastră cînd am vizitat toate instituțiile.

Este un plan de acțiuni care se realizează împreună cu autoritățile publice locale și eu sînt sigur că după ce vom finaliza instalarea în posturi a celor care au cîștigat concursul pentru a ocupa aceste funcții de directori a două instituții-cheie în raionul Cahul, vom reuși împreună să ameliorăm situația în așezarea corectă a cadrelor, în utilizarea resurselor financiare și umane corect în, axate spre rezultatele concrete ce țin de acces, calitate pentru populație, dar pentru aceasta necesită efortul comun, ca să reușim ca Consiliul raional din Cahul să includă în ordinea de zi să fie instalați persoanele respective în posturi.

Noi, la rîndul nostru, deja am sesizat, am trimis scrisorile respective către procuratură, către consiliul raional și în judecată, pentru a lua măsurile de rigoare pentru a îndeplini aceea ce prevede legea.

Doamna Liliana Palihovici:

Eu vreau să adaug suplimentar aici, pentru domnul deputat, că pe situația spitalului din Cahul, domnule deputat, a fost creată o Comisie mixtă din reprezentanții Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Serviciului de Control Financiar și Revizie. Veți primi suplimentar informații pe acest caz.

Aveți dreptul la două întrebări, dar ați adresat vreo 5. Ultima întrebare.

Domnul Ion Butmalai:

Eu am dreptul la mai multe întrebări, pentru că mă doare sufletul…

Doamna Liliana Palihovici:

La două, în conformitate cu Regulamentul.

Domnul Ion Butmalai:

… de situația creată…

Doamna Liliana Palihovici:

Am înțeles.

Domnul Ion Butmalai:

Și, cu certitudine, domnule ministru, inițiativa care vine de la dumneavoastră noi o s-o susținem toți deputații, ca medicii șefi, medicii de la CMF și inclusiv deștepții ceea de la CNAM să fie numiți după capacități profesionale.

Și este un lucru bun, dumneavoastră inițiativa prin Guvern la Parlament și noi o susținem, și vă dorim sănătate, căci sănătatea pentru cetățeni este lucrul principal.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul Andrei Usatîi:

Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi care mai sînteți în sală,

Acestea au fost răspunsurile la interpelări și acum, vă rog, întrebările pe care le aveți.

Răspunsul MAI:

Răspunsul CCEC:

Răspunsul CC:

Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Solicit, pentru stenogramă, Ministerul Sănătății să vină cu explicații cu referire la situația creată în cadrul instituției medicale menționate, deci Spitalul raional Cahul. Să vină cu un amplu raport în care să lămurească, de ce nu au fost trase la răspundere persoanele care au admis să se ajungă la situația deplorabilă în care se află Spitalul raional Cahul? Și de ce pînă în ziua de astăzi nu a fost confirmat directorul Spitalului, desemnat de către Ministerul Sănătății, și, inclusiv directorul Centrului Medicilor de Familie.

Doi. Curtea de Conturi respectiv de a efectua un audit despre activitatea consiliului raional financiară respectiv în anii 2007 – 2011.

Ministerul Finanțelor în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției să creeze un grup mixt care să efectueze un control riguros cu privire la gestionarea finanțelor de către conducerea Spitalului raional Cahul.

Solicit ca instituțiile nominalizate să vină cu un amplu raport, prezentat în regim de urgență, în ședința în plen a Parlamentului la data de 27 octombrie 2011.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 RĂSPUNS

       Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Solicit, pentru stenogramă, Ministerul Sănătății să vină cu explicații cu referire la situația creată în cadrul instituției medicale menționate, deci Spitalul raional Cahul. Să vină cu un amplu raport în care să lămurească, de ce nu au fost trase la răspundere persoanele care au admis să se ajungă la situația deplorabilă în care se află Spitalul raional Cahul? Și de ce pînă în ziua de astăzi nu a fost confirmat directorul Spitalului, desemnat de către Ministerul Sănătății, și, inclusiv directorul Centrului Medicilor de Familie.

Doi. Curtea de Conturi respectiv de a efectua un audit despre activitatea consiliului raional financiară respectiv în anii 2007 – 2011.

Ministerul Finanțelor în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției să creeze un grup mixt care să efectueze un control riguros cu privire la gestionarea finanțelor de către conducerea Spitalului raional Cahul.

Solicit ca instituțiile nominalizate să vină cu un amplu raport, prezentat în regim de urgență, în ședința în plen a Parlamentului la data de 27 octombrie 2011.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 RĂSPUNS

Domnul  Iurie Țap – Fracțiunea PLDM:

Mulțumesc.

Deci întrebarea mea este către Ministerul Tehnologiei Informației. Potrivit  Codului civil care prevede dreptul cetățenilor la domiciliu și reședințe, totodată prin Hotărîrea Guvernului nr.286 din 17.03.2006 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.376 din 6.06.95 au fost stabilite anumite interdicții, care și astăzi sînt în vigoare.

Și la adresările cetățenilor de a perfecta reședința li se refuză, dacă au domiciliu într-o localitate. Ceea ce contravine Codului civil. Ori Hotărîriea de Guvern nu poate să aibă supremație asupra unei legi organice.

În acest sens, rog ca ministerul respectiv în joia respectivă, deci peste două săptămîni, să ne răspundă la această întrebare. Și necesitatea respectivă de a aduce în concordanță cu Codul civil și a apăra drepturile și interesele cetățenilor constituționale.

Mulțumesc.

 RĂSPUNS

 Doamna  Alla Mironic – Fracțiunea PCRM:

Господин Председатель,

Господа депутаты от так называемого Альянса сегодня,

Просим так же, 27 марта, пригласить на заседание Парламента министра  социальной защиты, госпожу Валентину Булига, для того чтобы проинформировала нас о  политике Министерствa Труда, Социальной Защиты и Семьи о той помощи которая должна будет оказана отдельным категориям населения, ветеранам войны и труда, малообеспеченным пенсионерам в связи с высокими тарифами на газ и на другие услуги.

Спасибо.

 Autorul întrebării nu a fost prezent în sală.

Răspunsul a fost dat în scris.

RĂSPUNS