|
Una din priorităţile actuale ale Republicii Moldova este prevenirea şi combaterea corupţiei. Importanţa acordată acestui domeniului a fost pusă în evidenţă prin menţiuni exprese în acordurile bilaterale încheiate de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi în documentele de cooperare cu Consiliul Europei, Organizaţia Naţiunilor Unite şi cu alte organisme internaţionale.
Proporţiile şi importanţa sferelor afectate de corupţie solicită imperativ abordarea strategică a acestui flagel.
Statul a întreprins un şir de măsuri pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen malefic, începînd cu elaborarea strategiilor naţionale în acest domeniu, elaborarea cadrului normativ relevant și pînă la implementarea activităţilor din aceste strategii, acte normative şi planuri de acţiuni, inclusiv de către principala instituție specializată în prevenirea și combaterea corupției în țară.
Principala autoritate publică specializată în lupta cu corupţia în Republica Moldova, aşa cum este stabilit în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002, este Centrul Naţional Anticorupţie. În ultimii ani statul a depus efort şi investiţii financiare esenţiale în vederea optimizării luptei cu corupţia prin fortificarea capacităţilor instituţionale ale CNA și din cele constatate în prezent eforturile depuse nu au fost îndreptățite, deși trebuiau să fie.
Este de remarcat că la 08 decembrie 2015 societatea civilă în cadrul unei conferințe de presă a cerut deschis demisia Directorului CNA și a Procurorului General din cauza afilierii politice și mimării reformei justiției. Declarația respectivă a fost semnată de 19 asociații obștești care se bucură de un respect și o reputație înaltă în societate, ceea ce face argumentele aduse foarte plauzibile. Astfel, mimarea reformei justiției de către aceste două instituții, afilierea politică și ineficiența în prevenirea furtului din sectorul financiar-bancar, fapte care au afectat masiv cursul valutei naţionale, preţurile la resursele energetice şi au contribuit la pauperizarea continuă a populaţiei, sunt principalele motive din care societatea civilă a cerut demisia conducătorilor acestor două instituții.
Este de menţionat faptul că barometrul opiniei publice astăzi arată un grad de nemulțumire extrem de înalt față de lupta cu corupția în Republica Moldova. Implicit responsașbilitatea pentru acest grad de nemulțumire o poartă principalul organ public care are misiunea de a combate acest flagel vicios - CNA.
Acest trend se menține deja de 5 ani, și devine unul tot mai dramatic. Astfel, opinia publică pe parcursul ultimilor doi ani arată o scădere dramatică a gradului de mulţumire a respondenţilor privind combaterea corupţiei în Republica Moldova, în pofida faptului că în anul 2012, autoritatea direct responsabilă de combaterea acestui flagel a fost reformată.
Dacă în mai 2010 se atesta un grad de satisfacţie de 10%, atunci în mai 2013 s-a observat diminuarea acestui procent de încredere pînă la 4,9%. Matematic vorbind, din 2010 pînă în prezent, rata încrederii populaţiei a scăzut cu peste 50%, fapt care se datorează în primul rînd ineficienţei activităţii CNA.
Avînd în vedere aceşti doi factori importanţi – lipsa independenţei reale a CNA şi diminuarea dramatică a procentului de încredere a cetăţenilor Republicii Moldova în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei, considerăm absolut necesar să recunoaștem public și oficial că activitatea CNA în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu a eșuat!
Despre acest fapt ne vorbește nu doar societatea civilă, dar și mai multe cazuri de rezonanță pe care CNA, deși era obligat, prin lege să se autosesizeze și să lucreze mult, preferă să „închidă ochii” și să spună societății că totul este bine și corupție nu există, că nu există activitate la comanda politică.
Cum într-o perioadă de cinci ani, Moldova a pierdut păduri cu o suprafață echivalentă a mii de terenuri de fotbal. Asta după ce mai mulți afaceriști în frunte cu Șor, au ajuns proprietari în Codrii Orheiului, oferind statului în schimb terenuri degradate. Ulterior, pădurea a devenit obiectul mai multor tranzacții de milioane. Sau poate nu cunoșteți despre acest caz? Citiți investigațiile jurnaliștilor.
Ce face CNA pe cazul traficului de pădure ? Nu de mult timp a fost publicată o ancheta jurnalistică îl vizează și pe un angajat Moldsilva, care a propus printr-un intermediar 4 ha de pădure la preț de 75 000 euro. Nu anchete de serviciu ! aici nu sunt elemente de investigație disciplinară, dar penală!
Am studiat raportul de activitate a CNA pentru anul 2014. Nu am văzut nici un cuvînt despre fraudele de milioane de la Metalferos și Moldtelecom ! Nu domnule Director ! Nu ne „umpleți ochii” cu afirmații declarative de genul CNA a început verificări la Metalferos, Moldtelecom sau Moldova Gaz. Unde sunt rezultatele concrete, fiindcă suspiciunile despre fraudele financiare de la aceste întreprinderi de stat planează de 5-6 ani în societate ! Ce-a făcut instituția pe care o conduceți pînă acum să preveniți aceste fraude? O să vă spun ce știe întreaga societatea.
Nimic!
Ați ajuns la limita cînd nu politicienii, dar deja oamenii simpli, societatea întreagă vă spune cu glas tare – ajunge ! Nu mai „bateți capul” la oameni cu pseudo-lupta cu corupția. Personal, domule Chetraru vă apreciez calitățile profesionale, dar vă rog mult nu încercați a vă transforma în bîtă politică ambalată în uniformă cu epoleți.
|