|
Stimați colegi,
Onorată asistență,
Tăcerea naște monștri, iar indiferența omoară. Sînt spicuiri din înțelepciunea populară, pe care, dacă unii dintre colegi încă nu au reușit să guste din ea, o mai pot face în răstimpul care le-a rămas pînă la sfîrșitul mandatului.
De săptămîni bune, opinia publică este bulversată de informații privind presiunile fiscale și vamale asupra mediului de afaceri, presiuni care bagă în faliment companiile autohtone și alungă investitorii străini.
În aceste săptămîni, a răbufnit un fenomen care își întinsese demult tentaculele către companiile care încă mai sînt profitabile. Conflictul dintre FISC și Compania germană „Draexlmaier” nu doar a consternat societatea, ci a trimis și un semnal dezarmant către alți investitori: ocoliți Moldova.
Despre problemele cu care se confruntă această companie s-a discutat și la forumul economic „Uniunea Europeană – Moldova” de la Berlin de acum cîteva săptămîni. Ce-i drept, prin culoare, iar reacția reprezentanților companiilor germane a fost una univocă. Aceștia au rămas decepționați de tratamentul aplicat colegilor lor în Moldova.
Sînt sigur că majoritatea partenerilor străini sînt informați din prima sursă de neregulile în raporturile dintre comunitatea de afaceri și instituțiile de stat.
Cel mai trist este faptul că în situația concernului german sînt alte sute de companii mai mici care întîmpină probleme similare, însă acestea au luat apă în gură, motivul tăcerii este simplu: frica.
Tac exportatorii de struguri și mere. Tac exportatorii de miez de nucă. Acceptă fără împotrivire să achite taxe de mii de euro sub formă de mită la export, pentru că nu mai au cu cine discuta în țara lor în care ei, din păcate, nu mai decid.
Sîntem singura țară de pe mapamond în care se dă șpagă pentru a realiza un export de produse agricole. Problemele de staționare a transporturilor prin vămile moldovenești, precum și în cele ale Federației Ruse, nu au fost din motive tehnice, ci au fost generate de încercările unor demnitari de a prelua aceste businessuri și epopeea nu are semne să se încheie cît de curînd. Iată că și agricultura, neatractivă odinioară, a intrat în vizorul monopolurilor economice gestionate de către guvernanți.
Stimați colegi din Alianță,
Ați votat cu ochii închiși politica bugetar-fiscală, cu toate avertizările publice pe care le-am făcut, inclusiv în procesul dezbaterilor parlamentare.
Introducerea cotei TVA de 20 la sută în agricultură a reprezentat o calamitate mai puternică decît seceta din anul curent, calamitate organizată și implementată cu griji. În consecință, avem sute de gospodării agricole falite și aproape tot zahărul de pe piața internă de contrabandă.
Poate din acest considerent se insistă atît de mult ca contrabanda să nu mai constituie o infracțiune penală.
Toate aceste acțiuni, greu de explicat rațional, complementate de interpretarea și implementarea arbitrară a legilor și actelor normative au șubrezit climatul investițional, iar tradiționalul welcome to Moldova nu mai insuflă încredere și reprezintă… și prezintă prea puțin interes pentru potențialii investitori, dar și pentru acei care au investit deja în Moldova.
Țin să menționez că operarea în regim de urgență a modificărilor în legislație, legi ticluite în regim pompier, nu constituie soluții și sînt chiar dăunătoare.
Stimați colegi,
Asistăm la falimentul investitorilor de speranțe. Potrivit Forbes, Moldova ocupă locul 92 în clasamentul celor mai bune țări pentru mediul de afaceri, alături de Liberia, Lesotho, Senegal, Malawi, Tanzania, Mali, Pakistan și Vietnam, iar în Raportul Davignon bBsiness 2013 a Băncii Mondiale, Moldova ocupă locul 83 din 185 de țări în imediata apropiere de Brunei, Vanuatu și Sri Lanka.
Nu am nimic împotriva unor state ca Mali sau Tanzania, dar cred că comunitatea de afaceri din Moldova merită mult mai mult.
Corupția și birocrația sufocă libera inițiativă economică, iar constrîngerile, de ordin administrativ în mediul de afaceri sînt tot mai apăsătoare. Hărțuiala agenților economici prin intervenții abuzive și nefondate ale statului în activitatea întreprinderilor devine o normă în Republica Moldova.
Acest fenomen duce la degradarea credibilității dintre sectorul public și cel privat și afectează grav garantarea dreptului asupra proprietăților și investițiilor private. Guvernarea a renunțat la demonopolizarea pieței interne, eliminarea practicilor anticoncurențiale în tranzacțiile comerciale și diminuarea presiunii fiscale. Aceste codiții sperie comunitatea de afaceri din țară și împinge Moldova în topul țărilor neatractive pentru investitori.
În condițiile uneia dintre cele mai mari presiuni fiscale din cadrul CSI și în condiții de criză economică, administrarea fiscală sau vamală este utilizată drept bîtă pentru a determina loialitatea agenților economici față de grupurile economico-financiare ale puterii.
În final, țin să subliniez că mandatele trec repede, iar răspunderea oricum va veni, chiar dacă și cu o anumită întîrziere.
Vă mulțumesc pentru atenție.
|