|
Godea Mihai
|
|
Mult stimat Prezidiu, spune domnul Președinte.
Stimați colegi,
Vin cu o declarație în fața dumneavoastră, ca urmare a Hotărîrii Curții Constituționale din 24 mai. Vreau să vă spun că Curtea Constituțională a confirmat că am avut dreptate în demersul nostru de aducere în albia constituționalității și a legalității a procedurii de alegere a Președintelui.
Partidul Acțiunea Democratică reamintește deputaților în Parlament și opiniei publice că, pe data de 24 mai 2012, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a pronunțat Hotărîrea nr.7 pe marginea sesizării privind controlul constituționalității unor dispoziții ale Legii nr.1234 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova. Imediat după decizia Curții, unele mijloace mass-media, afiliate ori susținătoare fervente ale partidelor aflate la guvernare, s-au grăbit să declare că pretențiile din sesizare ar fi fost respinse și că nu există probleme de legalitate în procedura de alegere a Președintelui Țării. Situația reală se prezintă altfel.
Și chiar dacă consecințele de ordin juridic ale hotărîrilor Curții Constituționale nu se pot referi la alegerea Președintelui Republicii Moldova, din 16 martie 2012, sîntem siguri că pe viitor nu vor mai putea fi tolerate abuzuri și tertipuri legate de procesul alegerii Șefului Statului, iar principiul legalității va fi pus în capul mesei.
Curtea Constituțională nu putea depăși limitele în care s-a izolat și nu putea să treacă de constrîngerile pe care și le-a impus atunci cînd a validat alegerile prezidențiale din 16 martie 2012. Menirea sesizării și a hotărîrii Curții Constituționale pe marginea acesteia este să prevină abuzurile și erorile legale pe viitor, precum și să stabilească sancțiunile de rigoare pentru asemenea abuzuri. Parțial considerăm că aceste deziderate au fost atinse și în sprijinul acestei declarații vin o serie de constatări din Hotărîrea Curții Constituționale, care dau dreptate pretențiilor noastre.
Curtea este de acord că deputații au obligația constituțională de a alege Președintele Țării. Și în cazurile în care, în mod repetat nici unul dintre candidați nu obține sprijinul la cel puțin 15 deputați, Parlamentul, uzînd de dreptul său discreționar, ar putea micșora numărul necesar de susținători. Termenul de 30 de zile, instituit prin lege, pentru fixarea pentru o nouă dată a alegerilor ordinare la funcția de Președinte al Republicii Moldova, se înscrie în termenul general de două luni, prevăzut de alineatul (4) articolul 90 din Constituție pentru alegerea Președintelui. Norma legală, care impune participarea la scrutinul prezidențial a cel puțin 3/5 din numărul deputaților aleși, îi obligă pe deputați, care se află în serviciul poporului, să respecte normele de procedură, prevăzute de articolul 78 din Constituție.
Nereglementarea exhaustivă a circumstanțelor, impedimentelor de convocare a ședinței speciale face posibilă eschivarea deputaților de la onorarea obligațiilor care le revine, obstrucționarea și amînarea procedurii de alegere a Șefului Statului pentru un termen nedeterminat, spune Curtea. Și redacția actuală, norma contestată vine în contradicție cu cerințele de calitate ale normei de drept, încălcînd astfel articolul 23 din Legea Supremă. Deoarece procedurile respective se referă la tehnica guvernării, norma contestată nu corespunde principiilor statului de drept, consacrate de articolul 1 alineatul (3) din Constituție.
Sintagma „precum și în cazul altor impedimente ce fac imposibilă desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova” încalcă principiul clarității legii, deoarece, spune Curtea, permite deputaților să interpreteze norma legală după bunul lor plac și să întîrzie desfășurarea procedurii de alegere a Președintelui.
Atunci cînd există divergențe cu privire la termenul rezonabil de desfășurare a unei proceduri, acțiuni, Președintele Republicii Moldova, ori altă autoritate publică vizată de actul normativ, este obligat să explice rațiunea extinderii termenului respectiv. În cazul survenirii circumstanțelor stabilite de Constituție, procedura dizolvării Parlamentului poate fi inițiată de Președintele în exercițiu și înainte de a se împlini un an de la ultima dizolvare – se spune în Hotărîrea Curții.
Constatările de mai sus, făcute de Curtea Constituțională în cuprinsul textului Hotărîrii nr.7 din 24 mai 2012, corespund în mare parte cu argumentele invocate în sesizarea depusă de către mine, dovedind dreptatea afirmațiilor și pretențiilor față de legalitatea procedurilor de alegere a Șefului statului, actualmente în vigoare.
În condițiile expuse, Partidul Acțiunea Democratică declară oportună promovarea în continuare a modificărilor legislative, menite să perfecționeze procedura alegerii Președintelui Republicii Moldova și Parlamentului Țării prin fracțiunile membre ale Alianței pentru Integrare Europeană. Și Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de garant al suveranității poporului, urmează să contribuie la executarea Hotărîrii Curții Constituționale sus-numite, să promoveze modificarea Legii nr.1234 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, asigurînd astfel supremația Constituției, realizarea principiului statului de drept, legalitatea și constituționalitatea procedurilor viitoare de alegere a Șefului Statului.
Vă mulțumesc pentru atenție.
|