Şedinţa plenară din 03.11.2011

       Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Solicit, pentru stenogramă, Ministerul Sănătății să vină cu explicații cu referire la situația creată în cadrul instituției medicale menționate, deci Spitalul raional Cahul. Să vină cu un amplu raport în care să lămurească, de ce nu au fost trase la răspundere persoanele care au admis să se ajungă la situația deplorabilă în care se află Spitalul raional Cahul? Și de ce pînă în ziua de astăzi nu a fost confirmat directorul Spitalului, desemnat de către Ministerul Sănătății, și, inclusiv directorul Centrului Medicilor de Familie.

Doi. Curtea de Conturi respectiv de a efectua un audit despre activitatea consiliului raional financiară respectiv în anii 2007 – 2011.

Ministerul Finanțelor în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției să creeze un grup mixt care să efectueze un control riguros cu privire la gestionarea finanțelor de către conducerea Spitalului raional Cahul.

Solicit ca instituțiile nominalizate să vină cu un amplu raport, prezentat în regim de urgență, în ședința în plen a Parlamentului la data de 27 octombrie 2011.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 Ministerul Sănătăţii

 Domnul  Andrei Usatîi – ministrul sănătății:

        Stimată  doamnă vicepreședinte                            al Parlamentului,

Onorat Parlament,

La interpelarea domnului deputat Ion Butmalai doresc să vă prezint o succintă informație despre starea de lucruri în sistemul sănătății în raionul Cahul în general.

Nu vreau să mă opresc la niște date statistice sau demografice, raionul Cahul are o populație de peste 124 mii de locuitori, raportul populației este ca în toată republica: 31 – urban și 68 – rural. Spitalul are o capacitate de 433 de paturi, prestatorii de servicii medicale sînt aceiași ca în toată țara, adică: Spitalul Raional, Centrul Medicilor de Familie, Centrul de Asistență Medicală Urgență și Centrul de Sănătate Publică.

Asigurarea cu personal medical. Raionul Cahul, spre deosebire de alte raioane, este mai prost asigurat: la asistența medicală primară cu doctori, sîntem asigurați doar la 70%, la asistența medicală spitalicească doar cu 62%, asistentele medicale sînt peste 95, ca și pe toată țara.

Aș vrea să atrag atenția doar la cîțiva indici de activitate a acestor instituții din raionul Cahul. Este vorba, în primul rînd, de utilizarea capacității spitalului la o rată foarte joasă, patul este utilizat doar la 227 de zile pe an, în loc de 365 de zile. În același timp, este vorba și de un fenomen contradictoriu, nivelul de  spitalizare a populației este doar de 10,2, cînd pe țară este de 17,8, adică aproape 18 la mie de locuitori sînt spitalizați. Aici este vorba de două lucruri pur manageriale, cînd patul nici nu se folosește și cei care necesită să fie internați nici nu se trimit la spital. Adică, este vorba de irosirea  surselor financiare și resurselor umane fără multă eficiență.

Alt indice ar fi și durata medie. În țară, durata medie este în jurul la 7, aici, la Cahul, este peste 8,4. Adică, iarăși, o cost eficiență foarte proastă, utilizarea banilor publici este la nivel foarte-foarte scăzut. Aici aș vrea să mă opresc doar la Centrul Medicilor de Familie, unde avem o plafonare a utilizării banilor publici pentru salarizare. În raionul Cahul, la Centrul Medicilor de Familie, se utilizează în loc de 60, ceea ce se permite conform legii, 63% din bugetul global pentru salarizarea asistenței medicale primare. Și, în anul acesta, comparativ cu anul 2010, s-a ridicat pînă la 69% în loc de 60. Asemenea situații nu avem pe țară nicăieri. Este o deformare a utilizării resurselor financiare.

O problemă mai gravă este în salarizarea conducătorilor Centrului Medicilor de Familie pe parcursul ultimilor ani. Eu mă opresc doar la anii 2010 – 2011. În rezultatul aplicării 50% la salariu pentru munca intensivă și lărgită s-a aplicat un coeficient de 50%, n-a fost coordonat cu Ministerul Sănătății, conform legislației, și anul acesta, la fel, nu s-a coordonat cu Ministerul Sănătății surplusurile și adaosurile la salariu, astfel s-a plătit o sumă de 52 000 de lei nelegitim conducătorului Centrului Medicilor de Familie din Cahul. Și această situație se repetă și la spital.

La Spitalul raional din Cahul, iarăși, Ministerul Sănătății a aprobat doar 25% supliment la salariu pentru lărgirea volumului de lucru și intensificare, consiliul raional n-a ținut cont de propunerea noastră, a aplicat coeficientul de 50, adică cu 25% mărit față de ceea ce am aprobat noi, în rezultat s-a plătit o sumă de 10 plus 9 – 19 mii de lei adăugător nelegitim conducătorilor Spitalului raional din raionul Cahul. Deci se observă o deformare și o neglijență față de actele normative în vigoare și s-au irosit surse financiare nelegitim, fără efect, impact asupra sănătății populației.

Aș vrea să mai menționez încă un lucru important, că la Spitalul Clinic Republican din raionul Cahul s-au făcut achiziții la medicamente de 4 milioane 300 mii de lei în anul 2009, la sfîrșitul anului, ceea ce coincide cu o rezervă pentru un an întreg, în loc să se respecte o rezervă pentru 60 de zile. Această deformare s-a repetat și în anul 2011, cînd s-au procurat, s-au contractat medicamente de  7 milioane lei în loc de 4 milioane 900 mii de lei, care sînt aprobate prin devizul de cheltuieli la capitolul „Medicamente și dispozitive medicale.”

Această deformare în alocarea și folosirea resurselor financiare a adus că personalul medical din raionul Cahul sînt plătiți, remunerați cu 200 de lei mai puțin pe lună fiecare, comparînd cu media pe țară.

Adică, s-au folosit sursele preponderent pentru medicamente, neglijînd alte necesități vitale, cum ar fi: dezvoltarea bazei tehnice materiale, procurarea echipamentelor medicale de strictă necesitate și alte dispozitive necesare pentru menținerea calității și accesului populației la servicii medicale.

Aș vrea să menționez că în acest raion timp de anul 2003… să luăm 9 ani s-au schimbat 5 directori de spitale, la inițiativa Ministerului Sănătății, fiindcă cei care au fost selectați și numiți nu au corespuns după criterii profesionale și etice pentru a ocupa aceste poziții.

Și anul acesta, conform Hotărîrii de Guvern încă din 2007, s-au anunțat două posturi libere de director al Spitalului raional Cahul și director al Centrului Medicilor de Familie Cahul. În 22 august s-a petrecut concursul în vederea selectării acestor directori, s-au identificat cîștigătorii concursului, s-au transmis cîștigătorii la consiliul raional pentru a fi numiți în posturile de directori, dar, iarăși, Consiliul raional timp de 2 luni, a ignorat legislația în vigoare, directorii noi nu sînt numiți în post. Urmează să funcționeze sau să-și îndeplinească funcțiile directorii care au fost precedenți cu deficiențele și cu încălcările financiare, despre care am menționat, doar cîteva dintre cele mai semnificative. Consider că această situația nu poate să continue fără sfîrșit.

Și aș vrea să adaug, în final, că asemenea cazuri mai avem și în alte raioane, cum ar fi: la Dondușeni, la Lăpușna, cu alte cuvinte se cere imperios ca Legea de numire a conducătorilor instituțiilor medicale, la care fondatorii sînt autoritățile publice locale, să fie examinată.

Noi am pregătit un demers către comisia respectivă din Parlament pentru a iniția procedura de a modifica această legislație importantă în vederea optimizări, structurizării și aducerea la normalitate, selectarea și numirea directorilor de  instituții medicale, deoarece miza este destul de mare, este vorba de accesul populației la servicii de calitate și sigure.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna  Liliana Palihovici:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat,

Aveți întrebări suplimentar?

Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule ministru.

Însă, de ce am ridicat această problemă? Pentru că, la ziua de astăzi, în Republica Moldova, conform legislației privind ocrotirea sănătății și inclusiv Legea privind evaluarea și acreditarea în sănătate, e creată o situație, am primit o moștenire și de la guvernarea precedentă, însă guvernarea precedentă la consiliul raional a fost din forțele democratice, cu părerea de rău.

Însă pe mine mă deranjează faptul și inclusiv zi de zi și la audiența cetățenilor apar foarte multe întrebări. Noi trebuie să spunem lucrurilor pe nume și vreau să menționez pentru societate, mai mult ca atît să cunoască și deputații, Spitalul raional Cahul, la momentul de față, nu este acreditat. Acreditarea a fost terminată în luna 11.2010, timp de un an de zile Spitalul raional Cahul, timp de 12 luni, a activat fără acreditare. Despre care instituție medico-sanitară putem să discutăm noi la ziua de azi dacă spitalul activează fără acreditare? Asta pe mine mă deranjează.

Și vreau să vă întreb pe dumneavoastră: care este ieșirea din situație? Ce facem noi ca Spitalul raional Cahul, ca instituție medico-sanitară, să fie acreditată? Asta-i prima întrebare.

Domnul  Andrei Usatîi:

Dați să răspund la prima întrebare, să trecem la … Or cum ar fi?

Doamna  Liliana Palihovici:

Da, da,vă rog.

Domnul  Andrei Usatîi:

Domnule deputat,

Vreau să vă zic la prima întrebarea, că fondatorul, care este consiliul raional, al Spitalului raional din Cahul este responsabil pentru întreținerea și acreditarea acestui spital. În acest caz, Agenția de Evaluare și Acreditare a Instituțiilor Medicale din țara noastră este obligată să informeze și noi am informat consiliul raional să oprim sau să stopăm contractarea serviciilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină a acestui spital. Și populația din raionul Cahul să meargă pentru a-și primi îngrijire medicală în alte raioane limitrofe pentru a-și satisface necesitățile medicale. Altă soluție, pur și simplu, nu există.

Este atitudine, este responsabilitatea autorităților locale pentru acest spital.

Domnul  Ion Butmalai:

Nu, bine, domnule ministru, avem 400 de paturi, de exemplu, cum poate să meargă cetățeanul care locuiește în orașul Cahul sau în satul Giurgiulești să meargă la Cantemir pentru spitalizare?

Și vreau să vă spun, pentru că nu străduie Buga că o să vină mîine în ședința în plen cu contractarea medicamentelor și eu am să-i dau și dumnealui întrebări. Pentru că noi, de comun acord cu Primul ministru Vlad Filat, de comun acord cu domnul Hotineanu, ministrul sănătății în 2009 – 2010, am achitat 3,5 milioane datorii la Spitalul raional Cahul. Uitați-vă ce cifre – 3,5 milioane datorii. Era 1 milion 200 la serviciile comunale, 500 de mii la medicamente, 1 milion 200 erau la salarii. Și noi am ajuns în 2011 și trebuie să impunem cetățeanul să meargă de la Cahul la spital la Cantemir, la Leova sau la Chișinău.

Și, nu în ultimul rînd, sîntem un stat, cetățeanul trebuie să fie apărat, este Legea cu privire la sănătate. Eu nu vă învinuiesc pe dumneavoastră nici cît negru sub unghie, dar trebuie, la ziua de astăzi, să luăm măsurile de rigoare.

Am solicitat Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, vestitului Procuror General al Republicii Moldova, că în loc dînșii să se ocupe cu apărarea drepturilor cetățenilor, ei nu se ocupă de respectivul segment, dar umblă cu raider și alte chestiuni care e în detrimentul cetățeanului.

Și eu vreau să vă spun că situația este mai mult gravă decît o vedem noi, nu avem medici de familie. La Centrul Medicilor de Familie, eu am făcut analiza, noi avem Aparatul respectiv radiografologie din anul 1967.

Oameni buni,

Sîntem în secolul XXI. La așa raion ca Cahul cu populația de 124 mii de cetățeni, să mă scuzați. Dar trecem mai departe, la maternitate nu s-a făcut reparație. Noi, de comun acord cu dumneavoastră, am mers și am vizitat maternitatea. Să mă scuzați, femeile care trebuie să nască generația viitoare se spală în lighean, nu este apă caldă, nu sînt dușuri. Sălile de operație, dumneavoastră le-ați văzut, acoperiș nu-i. Și toți medicii spun: ce să facem? Ieșirea din situație care-i, domnule ministru?

Domnul  Andrei Usatîi:

Domnule deputat,

Eu vreau să vă fac explicație, ca să vorbim pe aceeași undă. Este vorba că patul este utilizat doar 227 de zile, avem 443 de paturi durata medie este mare, bolnavii nu se internează. Vă dau răspuns: de ce nu avem acoperiș? De ce nu avem maternitate? Ținem spații, ținem paturi, dar nu se utilizează, banii respectivi trebuiau să fie redirecționați în rezolvarea priorităților.

Și vreau să vă mai răspund la o întrebare. Spuneți că nu sînt bani ceva, acolo, foarte important. La sfîrșitul anului 2009, s-au procurat de 5 milioane de lei medicamente, cînd nu era necesar să se acumuleze …rezervă sau în concentrație de medicamente. Banii trebuiau să fie utilizați în alte direcții. Este vorba iarăși de fondator de consiliul raional.

În cazul acesta, Ministerul Sănătății nu are bani pentru a face reparație la maternitate, la spital, noi dăm direcția, noi dăm politica, noi dăm strategia și controlul, de aceea și am avertizat, și astăzi am anunțat că situația în raionul Cahul cu managementul financiar a resurselor și capacităților existente este ineficient.

Domnul Ion Butmalai:

Domnule ministru,

Eu sînt de acord cu matale. Domnul Hotineanu, nu ajunge, pentru că eu mă întîlnesc zi de zi cu cetățenii și e o rușine foarte mare cînd la Centrul de planificare a familiei merg femei simple de la țară și dumneavoastră știți atunci am propus ca CNAM-ul că contracteze analizele simple. Vin femei simple de la țară și plătesc cîte 13 lei pentru analiză.

Și eu de ce vă spun toate chestiunile astea, ca să cunoască societatea că noi, actuala guvernare, vrem radical să schimbăm mizeria în care ne aflăm. Și vreau să vă spun, la Centrul Medicilor de Familie în afară de asigurarea cu medicamente, noi nu avem medici de familie.

Noi, la oficiile medicilor de familie, nu avem edificii, edificiile nu stau la balanța Centului Medicilor de Familie, sînt la evidență și la balanța unor întreprinderi individuale, nu sînt luate la balanță. Și eu de atît vreau ca noi, prin intermediul organelor statale de vîrf ale Republicii Moldova, să pornim treaba aceasta și banii care vin de la Casa Națională a Asigurării Medicale să meargă direct după destinație.

Și, nu în ultimul timp, vreau să vă spun că la sate cetățenii cu asigurarea medicală, cu polițele de asigurare, vreau să vă spun că este o situație catastrofală. Cetățeanul este impus să dea mită, obligatoriu, te duci cu polița de asigurare și este o situație ieșită din comun.

De atîta, noi avem organe de control: Inspectorat Fiscal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, Procuratură ș. a. m. d.

Și vreau să vă mai spun, ultimul act, pentru că îi strigătul la cer. Dumneavoastră ați făcut cunoștință, eu am și actul respectiv de verificare, 262 de cazuri nevalidate. Este actul de control. Noi îndreptăm actele de control la Procuratură. Procuratura doarme, Centrul pentru Combaterea Crimelor, nanul, finul, cumătrul, nepotul și nu știu cine.

Banii publici nu-s utilizați așa cum trebuie, dar o poliță de asigurare pentru un țăran, pentru un cetățean simplu costă foarte mult la ziua de astăzi.

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Două minute au trecut.

 Aveți ceva de răspuns.

Domnul Andrei Usatîi:

Da, aș vrea să adaug doar cîteva întrebări…

Domnul Ion Butmalai:

Și, nu în ultimul timp, domnule ministru, eu îmi cer scuze, atitudinea consiliului raional, nesimțiții ăștia de comuniști, vreau să spun, să știe tot raionul Cahul, deputatul Gorilă care deja de două ori de la ordinea de zi a consiliului raional scoate din ordinea de zi de la ședință numirea medicului-șef, numirea șefului de la CMF care legal au cîștigat concursul inițiat de Ministerul Sănătății.

Să cunoască lumea cine este împotriva cetățeanului, este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și vreau să vă spun că-s niște nesimțiți, îs niște rîsuri care-și bat joc de cetățeni și să vină domnul Gorilă mîine în Parlament  să spună de ce la Fracțiunea Partidului Comuniștilor retrage din ordinea de zi întrebările respective.

Este o rușine a națiunii și dînșii azi, cu părere de rău, la reformele în justiție, la reformele în organele de forță de drept fug, iese din sală, lunar primesc salariu și au adus cetățeanul Republicii Moldova la dezastru.

Case de cultură n-avem, oficii medicilor de familii nu avem, spitale nu avem, stadioane nu avem, tineretul se droghează prin secte și alte lucruri foarte nu bune.

De atîta, eu insist, de comun acord cu dumneavoastră, acum cît este încă cald afară, să schimbăm situația și, dacă este nevoie, să se implice și Guvernul, Cancelaria de Stat, pentru că persoanele care au cîștigat concursul deja s-au adresat în instanța de judecată.

Este o rușine și este necesar…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Așteptați, vă rog răspunsul.

Domnul Ion Butmalai:

Ca Consiliul raional Cahul, președintele raionului Avram Micinschii, care a fost ilegal ales în funcția de președinte…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat,

Două minute, ați depășit Regulamentul.

Domnul Ion Butmalai: (Nu vorbește la microfon)

… nota informativă a dumneavoastră…

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule ministru,

Vă rog, răspundeți.

Domnul Andrei Usatîi:

Da. Domnule deputat,

Aș vrea doar să vă zic că faptele sau situația care dumneavoastră ați descris-o am văzut-o întocmai cu dumneavoastră cînd am vizitat toate instituțiile.

Este un plan de acțiuni care se realizează împreună cu autoritățile publice locale și eu sînt sigur că după ce vom finaliza instalarea în posturi a celor care au cîștigat concursul pentru a ocupa aceste funcții de directori a două instituții-cheie în raionul Cahul, vom reuși împreună să ameliorăm situația în așezarea corectă a cadrelor, în utilizarea resurselor financiare și umane corect în, axate spre rezultatele concrete ce țin de acces, calitate pentru populație, dar pentru aceasta necesită efortul comun, ca să reușim ca Consiliul raional din Cahul să includă în ordinea de zi să fie instalați persoanele respective în posturi.

Noi, la rîndul nostru, deja am sesizat, am trimis scrisorile respective către procuratură, către consiliul raional și în judecată, pentru a lua măsurile de rigoare pentru a îndeplini aceea ce prevede legea.

Doamna Liliana Palihovici:

Eu vreau să adaug suplimentar aici, pentru domnul deputat, că pe situația spitalului din Cahul, domnule deputat, a fost creată o Comisie mixtă din reprezentanții Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Serviciului de Control Financiar și Revizie. Veți primi suplimentar informații pe acest caz.

Aveți dreptul la două întrebări, dar ați adresat vreo 5. Ultima întrebare.

Domnul Ion Butmalai:

Eu am dreptul la mai multe întrebări, pentru că mă doare sufletul…

Doamna Liliana Palihovici:

La două, în conformitate cu Regulamentul.

Domnul Ion Butmalai:

… de situația creată…

Doamna Liliana Palihovici:

Am înțeles.

Domnul Ion Butmalai:

Și, cu certitudine, domnule ministru, inițiativa care vine de la dumneavoastră noi o s-o susținem toți deputații, ca medicii șefi, medicii de la CMF și inclusiv deștepții ceea de la CNAM să fie numiți după capacități profesionale.

Și este un lucru bun, dumneavoastră inițiativa prin Guvern la Parlament și noi o susținem, și vă dorim sănătate, căci sănătatea pentru cetățeni este lucrul principal.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul Andrei Usatîi:

Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi care mai sînteți în sală,

Acestea au fost răspunsurile la interpelări și acum, vă rog, întrebările pe care le aveți.

Răspunsul MAI:

Răspunsul CCEC:

Răspunsul CC:

          Domnul Eduard Muşuc - Fracţiunea PCRM:

          Domnule Preşedinte,

          În urma dezbaterilor a acestui proiect de lege cu privire la executarea bugetului, Fracţiunea noastră solicită prezenţa ministrului dezvoltării regionale şi a construcţiilor şi a ministrului transporturilor pentru şedinţa viitoare, joi, ca să ne lămurim în ceea ce priveşte nevalorificarea banilor în bugetul pentru anul 2010.

Autorul întrebării nu a fost prezent în sală.

A primit răspuns în scris.

RĂSPUNS

Domnul Petru Vlah – Fracţiunea PLDM:

          Господин Председатель,

          Я хотел бы, чтобы на четверг     пригласить компетентных органов, которые могли бы расказать: с какой целью, не помню какой, 2007 или ...в 2007 году был разрушен Республиканский Стадион? И будет ли он построен? И для чего он разрушался? Стадион, который был в центре города, один единственный Республиканский Стадион.

 Domnul Marcel Răducan – ministrul dezvoltării regionale și construcțiilor:

Stimate domnule Președinte,

Stimați deputați,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a examinat interpelarea domnului deputat Petru Vlah referitor la proiectarea și construcția Stadionului Republican din municipiul Chișinău, strada Tighina 12 și informează.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.530 din 18.05.2006 cu privire la proiectarea și construcția complexului Stadionul Central în municipiul Chișinău, se prevedea proiectarea și construcția stadionului în zona Circului.

Mai apoi, Guvernul își modifică poziția hotărînd ca să fie reconstruit Stadionul Republican din strada Tighina 12, municipiul Chișinău, fiind adoptate în perioada 2006 – 2008 mai multe hotărîri de Guvern ce conțineau desființarea stadionului, formarea unei societăți pe acțiuni cu capital de stat și privat, întocmirea documentației de proiect, alegerea investitorului, încheierea contractului de investiții și alte măsuri.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.1170 din 11.10.2006, Agenția Sportului a fost desemnată responsabilă în vederea acțiunilor de identificare și selectare a investitorului prin tratative direct, pentru a urgenta proiectarea și construcția Complexului Stadionul Republican.

La adresarea Agenției Sportului, primăria municipiului Chișinău a emis autorizația nr.18 A din 13.04.07 de desființare a tribunelor Stadionului Republican.

La 24.05.2007, a fost emis și mai apoi înregistrat titlul de autentificare a dreptului Agenției Sportului la terenul cu suprafață de 5,18 hectare.

În baza indicațiilor stipulate în procesul-verbal nr.1113 din 11.06.2007 al ședinței de lucru cu problema construcției Stadionului Republican, prezidată de Prim-ministrul, Agenția Construcții, Dezvoltarea Teritoriului a fost obligată să selecteze antreprenorul general pentru demolarea stadionului.

Informația privind existența unor contracte privind demolarea stadionului în arhiva Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor lipsește.

Numai prin scrisoarea nr.2902 din 5 februarie 2009, adresată din partea Companiei „BasConLux” către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor putem stabili faptul că întreprinderea menționată a efectuat lucrările de demolare a construcțiilor și a reflectoarelor situate pe terenul Stadionului Republican în sumă totală, conform devizului de cheltuieli, de 8 milioane 44 de mii.

Mai mult ca atît, este necesar de menționat că Agenția Sportului a fost beneficiar al avizului de verificare, eliberat de către Serviciul de Stat pentru verificarea și executarea proiectelor și construcțiilor la devizul de cheltuieli elaborat de către Institutul Urbanproiect privind demolarea Stadionului Republican.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.206 din 25.02.2008 a fost acceptată fondarea unei întreprinderi mixte cu capital de stat și privat în vederea asigurării construcției Stadionului Republican.

La data de 11.03.2008, Agenția Sportului și „Firma NGL Business” din Belgia au încheiat contractul de societate.

La 14.03.2008 Societatea comercială ”Stadionul de Fotbal Republican” a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat.

În Hotărîrea Guvernului nr.1113 din 1 octombrie 2008 cu privire la reconstrucția Stadionului Republican, pachetul de acțiuni al stadionului din SA ”Stadionul Republican” și terenul din municipiul Chișinău, strada Tighina 12 cu suprafața de 5,18 ha din gestiunea Agenției Sportului a fost transmis Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului.

Institutul de Proiectări Urbanproiect, începînd cu anul 2007 și apoi, conform punctului 3 din Hotărîrea Guvernului nr.1113 din 1 octombrie 2008 cu privire la reconstrucția Stadionului Republican, deja fiind în funcție de proiectant general la reconstrucția Stadionului Republican, de multiple ori s-a ocupat de elaborarea variantelor de schițe pentru proiect de reconstrucția Stadionului Republican în care, sub diverse aspecte, s-au examinat capacitățile urbanistice ale terenului, posibilitățile amplasării unui număr variat de spectatori, necesitățile combinării cu alte funcții, centre comercial, centre de afaceri, hotele și altele.

Însă, din lipsa resurselor financiare, institutului nu i s-au recuperat cheltuielile pentru lucrările nominalizate anterior și ca urmare procesul de elaborare a documentației de proiect, s-a stopat.

Este necesar de menționat că, conform estimărilor UEFA și FIFA pentru construcția unui complex sportiv contemporan, costul unui loc pentru un suporter constituie de la 3 pînă la 5 mii de euro.

Conform cerințelor pentru a desfășura competiții internaționale oficiale, capacitatea stadionului trebuie să fie de circa 30 de mii de locuri, 30 de mii de suporteri și pentru a construi acest stadion sînt necesare surse financiare în valoare de circa 100 milioane euro.

La moment, în scopul examinării oportunității privind construcția Stadionului Național pe teritoriul fostului Stadion Republican, precum și pentru identificarea unui teren de pămînt pentru proiectarea și construcția Stadionului Național, atragerea investițiilor locale și străine și elaborarea unui plan concret de activitate pentru realizarea acestui proiect, prin dispoziția Guvernului nr.27 D din 9 aprilie 2010, s-a creat un grup de lucru.

Domnul Octavian Bodișteanu – viceministru al tineretului și sportului:

Domnule președinte,

Stimați domni deputați,

 De fapt, toate cele abordate și menționate de către domnul ministru nu vreau să le repet pentru că sînt adevărate și pentru că acele acte normative, hotărîri de Guvern care..., în baza cărora s-au produs modificările sus-nominalizate, de fapt, le am și eu în față și le cunoaștem foarte bine.

Însă, din păcate, nu știu de ce la ultimele ședințe, pentru că am convocat două ședințe în acest sens, specializate, la domnul viceprim-ministru Mihai Moldovanu, domnul viceministru al dezvoltării regionale și construcțiilor un pic vorbește altfel, adică, cam diferă realitatea.

Deci atunci cînd domnul președinte al Federației de Fotbal a făcut o propunere ca stadionul să fie pînă la 20 de mii, am înțeles că s-a acceptat. Atunci cînd am solicitat informația dacă există efectuat vreun studiu de fezabilitate, dacă există vreun proiect în acest sens, nu am primit nici un răspuns elocvent sau consecvent și noi nu știm de unde   s-o începem.

Și, în acest sens, vreau să-i aduc mulțumiri domnului deputat, domnului Vlah, care a ridicat sau a abordat o întrebare stringentă și foarte dureroasă nu doar pentru sportivi, ci pentru, după mine, întreaga societate.

Este foarte important să știm care sînt următorii pași concreți, de unde ne pornim. Ce a fost pînă acum noi știm și răspunzînd la întrebarea domnului Vlah: de ce sau cu ce scop s-a demolat stadionul, cred că mai bine ar fi atribuită întrebarea domnilor care au părăsit sala.

Noi vrem să găsim soluția cum să mergem mai departe și, în acest sens, am expediat o scrisoare către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor unde am solicitat ca să dispersăm, să divizăm acele priorități concrete care revin fiecărui minister în parte.

Și, totodată, vreau să adaug, de fapt, domnul ministru a menționat, că pentru societate este absolut indiferent cine dintre noi sau în subordinea cui se află la momentul actual așa-numitul Stadion Republican.

Pentru societate este important ca să fie construit și chiar dacă este temporar la Ministerul Dezvoltării Regionale, există Legea nr.330 cu privire la cultură fizică și sport unde la dispozițiile finale sau tranzitorii sînt indicate acele 5 complexe sportive care intră în componența sau  sub jurisdicția Ministerului Tineretului și Sportului și primul dintre ele este Stadionul Republican.

Noi nu ținem neapărat să fie în continuare sau la momentul actual în subordinea noastră, dar vrem să divizăm sarcinile și să începem a munci în acest sens. Asta este prescurtat.

Mulțumesc.

 Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Noi am dori să atragem încă o dată atenția tuturor la faptul că pînă în ziua de azi nu este executată Hotărîrea Parlamentului nr.197 cu privire la activitatea unor autorități ale statului, adoptată cu 69 de voturi aici, în Parlament, pe data de 13 octombrie.

Conform acestei hotărîri noi am declarat drept nesatisfăcătoare activitatea Serviciului de Informații și Securitate, a Procuraturii Generale, a Comisiei Naționale a Pieței Financiare în exercitarea atribuțiilor lor legale și am inclus în acest proiect de hotărîre și articolul 5 prin care Prim-ministrul Republicii Moldova se obligă să informeze Parlamentul Republicii, în termen de 14 zile calendaristice, despre acțiunile întreprinse privind remanierile de cadre din Guvernul Republicii Moldova.

Au trecut deja 21 de zile. Pînă în ziua de azi noi n-am primit informația din partea Prim-ministrului Republicii Moldova.

De aceea, solicităm să fie inclusă în ordinea de zi această chestiune și această informație a Primului-ministru.

Unde sînt remanierile de cadre, unde este așa-numitul, demisia Procurorului General, unde este inițiativa PLDM-ului privind modificarea Legii cu privire la Procuratură sau sînteți gata doar să faceți declarații sterile.

 RĂSPUNS

Domnul Mihai Godea:

Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule Președinte,

Stimați colegi,

Este un lucru cunoscut. În cîteva săptămîni la Tiraspol vor avea loc așa-zise alegeri prezidențiale. Așa-zisa administrație separatistă de la Tiraspol este în febra alegerilor și, tradițional, în acest context se întețesc provocările în adresa locuitorilor din localitățile din stînga Nistrului și, în general, în adresa securității naționale a Republicii Moldova, cu toate că administrația separatistă este un izvor permanent de amenințare și riscuri la  adresa securității și integrității teritoriale.

Este a treia oară cînd ies la acest microfon și solicit prezența viceprim-ministrului Eugen Carpov pentru a ne informa ce se întîmplă acolo și în special cum vede domnia sa evoluția cazului de la Pohrebea și cum vede Guvernul soluționarea acestui caz.

Vă mulțumesc.

 RĂSPUNS

Domnul Constantin Starîș - Fracțiunea PCRM:

Спасибо, господин Председатель.

 От имени фракции, мы просим чтобы представители Министерства Kультуры рассказали нам о своих планах относительно реорганизации Академии искусств которая, мы поняли, в том числе в рамках комиссии специализированной предполагает фактическое уничтожение этого учебного заведения.

Благодарю.

RĂSPUNS 

Domnul  Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Azi este joi, ziua de întrebări, solicităm să fie invitată Agenția Medicamentului, directorul Agenției Medicamentului. Dar să nu fie un confuz, deci solicitarea aceasta este susținută de: domnul Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă, doamna Corina Fusu, domnul Popa, doamna Guțu, domnul Munteanu, deci de toată fracțiunea. Ca să nu iasă fiecare la microfon și să spună, să facă îmbulzeală.

Ca atunci pe urmă o să revină că nu este susținută de fracțiunea... Bine? Deci are dreptul fiecare …

Domnul  Marian Lupu:

Da, eu mă gîndeam, de ce oare îi menționați așa pe toți? Acum mi-am dat seama.

Domnul  Gheorghe Brega:

Asta-i, am făcut un confuz data trecută.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Rectificare

 Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu vin cu o mică rectificare. Deoarece eu nu insist să avem o excepție deoarecare, domnul ministru este invitat azi de domnul Butmalai, n-o să insist să dăm întrebări. Dar aș vrea să rectific, pe săpătmîna viitoare este invitat, iarăși, domnul ministru, nu-i corect, domnul ministru mai are și de lucru nu numai să stea joile în Parlament. Deci aș solicita schimbarea domnului ministru cu domnul viceministru Soltan, care răspunde de ramura dată unde au să fie întrebări.

Doamna  Liliana Palihovici:

Deci astăzi să răspundă domnul ministru, dar data viitoare …

Domnul  Gheorghe Brega:

Nu, domnul ministru azi să răspundă lui domnul Butmalai. Dar să nu vină iarăși, din nou domnul ministru joia viitoare iarăși în Parlament …

Doamna  Liliana Palihovici:

Am înregistrat.

Domnul  Gheorge Brega:

… nu-i nimic strașnic ca să vină domnul Soltan, viceministru.

Mulțumesc.

Doamna  Liliana Palihovici:

Am înregistrat, domnule Brega.

Mulțumesc.

Doamna Rita Seicaş - prim-vicedirector al Agenţiei Medicamentului:

Stimată doamnă Vicepreşedinte a Parlamentului,

Stimaţi domni deputaţi,

Agenţia Medicamentului va prezenta informaţia reieşind din obiectivele Agenţiei şi direcţiile de activitate prioritare pentru instituţie, ce am reuşit în perioada anului curent  pînă la moment.

Ce ţine de autorizarea  medicamentelor. Nomenclatorul de stat al medicamentelor pe moment include 6253 de poziţii, din care 1170 se referă la produsele de origine locală ceea ce reprezintă 18,71 % ,  81,29% reprezintă produsele de import sau în cifră absolută - 5083.

Dacă facem o comparaţie dintre 2010 şi 2011 anul acesta avem cu 485 mai puţine de poziţii înregistrate, totodată să ţinem cont că mai avem încă 2 şedinţe pînă la sfîrşitul anului:  şedinţa de mîine şi şedinţa din decembrie, ceea ce vom recupera diferenţa, însă aşi vrea să menţionez că diferenţa aceasta este condiţionată şi de alt moment pic-ul ciclului de reînregistrare a produsului revine la 2010 deoarece reînregistrarea ţine din cinci în cinci ani.

Referitor la autorizarea produselor farmaceutice aşi vrea să menţionez reuşita cu modificarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică şi anume simplificarea procedurii cu privire la autorizarea produselor farmaceutice care sînt în conformitate cu regulile de bună practică de fabricaţie fiind autorizate de autorităţile de reglementare strigente, cum ar fi Agenţia de Alimente şi Medicamente din Statele Unite ale Americii, Agenţia Medicamentelor din Europa, a ţărilor membre a Uniunii Europene, Canada, Japonia şi Norvegia. Aceste prevederi legislative cît şi  emiterea ordinului Ministerului Sănătăţii publicat în Monitorul Oficial în octombrie curent a permis să facilităm şi să răstrîngem durata de evaluare a dosarelor pentru produsele care sînt autorizate de autorităţile menţionate.

Referitor la achiziţiile publice - una din funcţiile Agenţiei. Pe moment sînt realizate din tot planul, planul pentru 2012 şi anume 25 de proceduri de achiziţie pentru programele naţionale şi speciale şi o achiziţie mare pentru instituţiile sanitare din ţară, adică licitaţia centralizată. Licitaţia centralizată pentru instituţiile sanitare a fost realizată, includea o nomenclatură de 1257 de denumiri. Pentru 942 de denumiri deja sînt cunoscute rezultatele, este la etapa de contractare.

Totodată vom încerca să repetăm licitaţiile pentru produsele care nu şi-au avut competitori, adică care a fost doar o ofertă.

Doamna Liliana Palihovici:

Doamnă vicedirector,

O clipă, fiindcă deputatul care a vut întrebarea zice că e suficient ce aţi relatat şi are alte înterbări.

Vă rog, domnule Brega.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Doamnă director,

Lecţiile astea noi le cunoaştem, nu este problemă, nu v-am chemat la raport dar trebuie să răspundeţi la cîteva întrebări. Să fiu sincer, nu vă invidiez, dumneavoastră acum interimatul ocupaţi de cîteva luni dar aşa vi-i soarta, o să răspundeţi la toate întrebările.

Întrebări sînt multe, nu ştiu dacă o să fie răspunsuri la ele dar conform Regulamentului eu am dreptul la 2 întrebări şi o să vă dau prima întrebare. Spuneţi-mi vă rog, chiar şi de la informaţia de la SIS care a fost făcută publică, cum am ajuns noi ca pe piaţa să fie amplasate 50 la sută de medicamente care nu corespund cerinţelor europene, asta sînt datele SIS-ului, dar datele specialiştilor se presupune că undeva la 70 la sută – asta-i prima întrebare.

 Care este motivul? Numai nu răspundeţi în racurs cum a răspuns domnul ministru pentru că domnul ministru a făcut expromt această neavînd informaţia detaliată.

Doamna Rita Seicaş:

Din lista produselor autorizate 45 % cu adevărat fac parte din produsele care sînt venite de la producători din spaţiul... din Europa, 11,7% revin producătorilor din spaţiul Comunităţii Statelor Independente, 17 % revin producătorilor din alte ţări şi 18% revin producătorilor locali.

Dorinţa de a veni pe piaţă le aparţine producătorilor, ei fac cercetare de piaţă. Este un ordin în vigoare care stipulează rigorii foarte dure referitor la înregistrarea medicamentelor pentru că ele nu se află... 45 vin... din europeni pe piaţa noastră deci este decizia lor de a veni pe piaţa noastră.

Domnul Gheorghe Brega:

Doamnă director,

Am înţeles. Răspunsul dumneavoastră că, dorinţa le aparţine să vină pe piaţă dar dorinţa de a amplasa aceste medicamente necalitative pe piaţă cui aparţine?

Doamna Rita Seicaş:

Aşi vrea să fac o remarcă, un comentariu referitor la numărul total de serii verificate de la producător pentru controlul calităţii per an care nu se deminuiază dintre ani 33500 de serii rebutul este la 0,4% referitor la calitate.

Referitor la eficienţa produselor, noi avem sistem de farmacovigilenţă ceea ce presupune comunicarea reacţiilor adverse, inclusiv sub definiţia reacţii adverse inclusiv lipsa efectului medical. Deci noi avem doar 56 de rapoarte comunicate de casa medicală şi farmaceutică. Doar poţi să te pronunţi despre calitatea produsului atunci cînd ai aceste rapoarte.

Este nevoie ca casa medicală şi farmaceutică să se mobilizeze atunci cînd identifică lipsa efectului medical dar pentru noi contează ce? Calitatea, eficienţa şi inofensivitatea. Noi nu avem rapoarte din teren, ceea ce demonstrează că ele se manifestă, ori nu se raportează de către medici.

Trebuie să mobilizăm acest segment de farmacovigilenţă.

Domnul Gheorghe Brega:

Doamnă director,

Dumneavostră poate nu aţi auzit. Eu v-am spus informaţia de la SIS, publică 50 la sută din preparate amplasate în farmaciile Republicii Moldova nu corespund cerinţelor europene. Asta-s date de la SIS, a specialiştilor ajunge pînă la 70.

Dumneavoastră îmi spuneţi nişte lucruri care nu prea corespund realităţii.

Eu vă întreb care este motivul? Dumneavoastră aţi spus că unul din motive este că agenţii economici vor să vie pe piaţă. Bine, ei doresc să vină pe piaţă dar dorinţa de a amplasa aceste medicamente pe piaţă a cui este? Păi, factorul de decizie, vă aparţine. Cum de au nimerit aceste preparate la moment cînd noi putem avea preparate europene?

Doamna Rita Seicaş:

Deci, încă o dată vreau să menţionez. Reieşind din cele spuse de dumneavostră, aţi spus că organul care a declarat cifra spune că nu corespund. Noi nu avem comunicări referitor la calitate, lipsă de eficienţă deci ele corespund.

Din moment ce medicul nu comunică autorităţii de sus aceste rapoarte şi le ascunde, deci asta este nevoie de tras la răspundere medicul. Dar că, structura distribuirii produselor este că 50 sînt venite din Europa, este vorba de cine ar dori să se manifeste, să vină pe piaţa aceasta. Agenţia Medicamentului nu invită. Este dreptul  producătorului şi dorinţa lui în baza studiului de piaţă de a veni pe piaţa aceasta sau nu.  

Domnul Gheorghe Brega:

Mulţumesc.

A doua întrebare. Spuneţi-mi vă rog, care este suma preconizată pentru procurarea insulinei pe anul 2012?

Doamna Rita Seicaş:

Sincer... pardon, nu o să vă spun cifrele pentru suma de insuline. Ceea ce ştiu 102 de milioane pentru toate programele naţionale şi speciale.

Domnul Gheorghe Brega:

Atunci vă dau o întrebare. Care este programul de combatere a diabetului zaharat? Care este suma, moldaib-ul care îl cunoaşteţi dumneavoastră? Care este suma care se alocă anul trecut, pe anul 2011, care a fost suma alocată?

Doamna Rita Seicaş:

Eu pot să vă spun referitor la insuline, cota parte a insulinelor a crescut, nu o să mă pronunţ despre sumă, doar ştiu că contractul care a fost prevăzut să fie contractat a fost contractat. Ba mai mult din economiile obţinute s-a extins contractul la 5 milioane 900 de mii.

Domnul Gheorghe Brega:

Doamnă director,

Eu o să deschid unele paranteze. Pe anul 2011 moldaib-ul programul de combatere a... şi a fost 22 întreg şi ceva milioane de lei dar dintre care 19 milioane pentru procurarea insulinei, un milion şi ceva pentru insulina de copii.

Care este motivul că, anul acesta noi alocăm pentru procurarea insulinei 45 de milioane de lei? Ori avem diabetul zaharat, atît de mult progresează, practic de 2 ori, ori aici sînt alte probleme?

Doamna Rita Seicaş:

Din cele care cunosc eu, de fapt este cunoscut faptul că programul naţional nu prevedea un buget suficient pentru acoperirea necesităţilor reale. Deaceea se determina că o cotă parte este acoperită din programul naţional, cealaltă parte este acoperită din bugetele locale.

Pe moment ce Ministerul a identificat surse suplimentare, deci a extins pînă la suma menţionată de dumneavoastră pentru a asigura 100% la nivel naţional astfel concentrînd... la nivel central.

Doamna Galina Balmoș – Fracțiunea PCRM:

Mulțumesc.

A treia săptămînă în ziua de joi Fracțiunea Partidului Comuniștilor prezintă solicitarea de a fi invitat în cadrul ședinței, la finele ședinței, ministrul protecției sociale pentru a aduce explicații și informații suplimentare la măsurile de protecție socială, în legătură cu majorarea tarifelor în perioada rece a anului.

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecției sociale și familiei:

Stimați deputați,

La interpelarea adresată de către doamnele deputat Alla Mironic, doamna Galina Balmoș și domnul deputat Mîndru Guvernului, Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, vă comunic următoarele.

În primul rînd, la întrebarea ce ține de susținerea asociației obștești Organizația Veteranilor din Republica Moldova, conform scrisorii care a fost prezentată de către Ministerul Finanțelor, potrivit alineatului (3), articolul 3 alineatul (2) din Legea nr. 837, 96 cu privire la asociațiile obștești acestea se constituie și își desfășoară activitatea pe principiile liberului consimțămînt autonomiei și autogestiunii.

Reieșind din aceasta, Ministerul Finanțelor a fost privat de posibilitatea de a susține demersul în cauză și propune asociației veteranilor să atragă mijloace din alte surse, conform legislației, întru realizarea acesteia.

La întrebarea numărul doi, referitor la acțiunile care au fost organizate de către Guvern, minister, dedicat Zilei de 1 octombrie persoanelor în etate, vreau să vă spun, stimată doamnă Mironic, că pe parcursul întregii țări sau pe întreg teritoriul țării la ziua de 1 octombrie au fost organizate mai multe activități, printre care au fost organizate mese de binefacere pentru persoanele în etate, acordarea coletelor de produse alimentare, acordarea de materiale, de ajutor material și pentru anul 2011 această sumă a fost de 5 milioane 200 mii de lei și au beneficiat de ajutor material 35 de mii 149 de persoane către această zi.

La fel, persoanele mai în vîrstă de 75 de ani au beneficiat de ajutor material și cele 68 de persoane care au împlinit vîrsta de 100 de ani, conform legii, au primit cîte 5 mii de lei ajutor material.

La fel, au fost mai multe activități dedicate acestor persoane în toate raioanele țării.

Referitor la măsurile de protecție a populației în perioada rece a anului, în legătură cu majorarea prețurilor, comunicăm că, în prezent, în sistemul de asistență socială funcționează două programe de suport financiar.

În primul rînd, sistemul de compensații nominative care prevede plata serviciilor comunale acordate în baza principiului de apartenență la una din cele 11 categorii de beneficiari prevăzute în Legea nr.933 și spre informația dumneavoastră.

Pentru anul 2011 în bugetul de stat au fost alocate circa 304 2000 mii, milioane de lei și către 1 noiembrie au beneficiat de aceste compensații nominative 228 946  de persoane

La fel compensația pentru lemne și cărbune pentru sezonul rece 2011–2012 au beneficiat 137 mii de persoane, 137, 193 de persoane, valoarea totală – 117 milioane 700 mii de lei.

Ajutorul social la a doua, care este compus din două componente: ajutorul social și ajutor pentru perioada rece a anului.

Sistemul de ajutor social, cum am menționat, este dedicat sau evaluat în baza veniturilor și după implementarea acestei legi, pe parcursul 2 ani de zile vreau să vă spun că circa 80% din beneficiarii de ajutor social se află în cele mai sărace 20%  ale populației.

68% din bugetul alocat pentru ajutorul social ajunge la cele mai sărace 10% a populației în comparație cu 18% la compensații nominative.

La fel, vreau să vă menționez că, pe parcursul anului 2010, au beneficiat de o plată de ajutor social circa 59 de mii de familii, valoarea medie a prestației a fost de 841 de lei, în dependență de structura familiilor.

La fel, pentru perioada rece sau de ajutor social la 1 noiembrie 2011 au beneficiat 35 de mii 566 de familii, valoarea ajutorului social este 330 de milioane 647 mii de lei, pentru ajutor pentru perioada rece a anului, prestație adițională ajutorului social, stabilită în sumă fixă și achitată în lunile ianuarie, noiembrie și martie  pentru a susține efortul acestor familii de a achita costurile energetice sporite în această perioadă.

Începînd cu 1 ianuarie 2011, toate familiile care au solicitat ajutor social, care au avut un venit mai mic de venitul lunar garantat de minimum garantat, înmulțit la 1,4 și care corespunde celorlalte criterii, au beneficiat de o plată lunară de 130 de lei.

În martie 2011, au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului circa 61 mii 428 de familii, suma totală fiind de 7 milioane 985 640 de lei.

La fel, vreau să vă aduc la cunoștință că, pentru perioadele sau pentru lunile noiembrie și decembrie a anului 2011 valoarea ajutorului pentru perioada rece a anului a fost majorată de la 150 la 200 cu acel suport suplimentar de 50 de lei. Și, astfel, familiile, care se vor încadra confrom criteriilor stabilite, vor primi, vor beneficia de o prestație în mărime de o mie de lei. Conform estimărilor, circa 110 mii de familii vor beneficia de acest ajutor pentru perioada rece a anului.

Doamna  Galina Balmoș:

Dumneavoastră ați spus că au beneficiat în perioada anului 2010 – 59 mii de familii.

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

Doamna  Galina Balmoș:

Așa ați spus, așa, de fapt, și în răspunsul dumneavoastră oficial, semnat de dumneavoastră.

Dar noi recent am audiat Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale unde Casa Națională a vorbit despre acest ajutor social care, de fapt, este plătit de către structurile Casei Naționale, spunînd că în 2010 au beneficiat de ajutor social 27 152 de familii, deci nu cele 59 mii care ați spus dumneavoastră. Un  moment. Chiar și vizavi de mărimea medie a ajutorului social sînt divergențe, dar nu atît de importante.

Al doilea moment. Dumneavoastră vorbiți de compensații nominative și, iarăși, aduceți careva cifre, aceste compensații nominative. Și, uitați-vă, care este, să zic eu așa, contrazicerea de bază, în 2010 beneficiari, conform raportului Casei Naționale, 242 mii. 

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

Doamna  Galina Balmoș:

În 2010 noi încheiem sistemul, așa, îl închidem, nu mai dăm voie de la 1 ianuarie 2010 să intre nimeni nou, adică ar trebui să fie numai în descreștere sau, cel puțin, …

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

Doamna  Galina Balmoș:

… să se mențină cifra, nicidecum nu poate fi în creștere, ca să spuneți că în 2011 – 324 mii de beneficiari.

Doamna  Valentina Buliga:

Nu. Ceva nu ați …

Doamna  Galina Balmoș:

Eu asta am vrut …

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă deputat,

Cu adevărat, în 2010 numărul beneficiarilor 242 mii, la 1 ianuarie 2011 – 240 731 de mii, la 1 august – 232 și la 1 noiembrie – 228 946 persoane. Valoarea de  304 milioane. Ceva poate eu n-am …

Doamna  Galina Balmoș:

Nu, eu am scrisoarea semnată de dumneavoastră, asta înseamnă că cineva din angajații dumneavoastră atunci cînd vă dau informația, poate n-ați fost atentă dumneavoastră, poate ei n-au fost atenți, dar 324 mii de beneficiari. În ultima scrisoare din noiembrie, pe care ați semnat-o dumneavoastră.

Și un moment.

Stimați colegi,

Noi … eu am văzut, colegii în alte țări stau și pînă la unu de noapte și tot discută, așa că nu-i nimic dacă noi 10 minute ne mai reținem.

Următorul în același context. Totuși ajutorul social

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

Doamna  Galina Balmoș:

… este benefic, echitabil și binevenit sau nu? Și criteriile de legibilitate  și cum îl plătim noi și cui nu-i plătim. Iată spuneți așa un răspuns franc, dacă puteți.

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă deputat,

Dumneavoastră cunoașteți foarte bine cum a fost aprobată Legea nr.133. Experiența pe care avem, deja pe parcursul a doi ani de zile, ne face să facem anumite concluzii, unde, poate, nu a fost respectat bine acel obiectiv care a fost pus la momentul adoptării Legii cu privire la ajutorul social.

Dar vreau să vă spun că beneficiari de ajutor social astăzi sînt familiile, și cum am menționat, țintite mult mai bine decît în acel sistem categorial. Și am spus că circa 68% din banii destinați ajutorului social ajung la cele mai 10% sărace ale populației. Eu cred că cu unele corectări și îmbunătățire a sistemului, acest sistem poate fi administrat eficient și obiectivul de a-i ajuta pe cei mai săraci și vulnerabili poate fi atins.

Referitor la cifra de 59. Dumneavoastră cunoașteți care este sistemul automatizat, care astăzi funcționează în cadrul ministerului, 59 mii de familii au beneficiat măcar o singură dată. Dumneavoastră cunoașteți acest mecanism, acel sistem care a fost făcut.

Doamna  Galina Balmoș:

El numaidecât trebuia să fie arătat și de Casa Națională, dacă o singură dată au beneficiat.

Doamna  Valentina Buliga:

Casa Națională noi avem discuții, avem cifrele Casei, care, iată, sînt la mine, pot să vă confirm care este lunar. Pentru că, știți, că sînt plăți trecătoare și sînt familii care beneficiază cîte 6 luni și care este mecanismul de depunere a  noii cereri, dar, cum am menționat, sistemul poate fi îmbunătățit în continuare, rămîne doar să ne dorim cu toții lucrul acesta.

Doamna  Galina Balmoș:

Și, totuși, revenim la acest vmg – venitul minim garantat, care noi de atîta ori am insistat ca el să nu depășească pensia minimă, poate provocînd și această dependență de ajutor social. Pentru că una e să muncești, să contribui toată viața și să primești o pensie minimă, pentru care ai muncit minimum 30 de ani. Și alta e să nu muncești, să nu contribui, să nu ai un venit, să nu plătești nici un impozit și să primești chiar mai mult decît pensia minimă.

Doamna Valentina Buliga:

Majorarea venitului minim garantat de la 530 la 575 și din 2012 – 640 permite la mai multe familii sărace, inclusiv de pensionari, să intre în acest sistem, să beneficieze de ajutor social.

Doamna Galina Balmoș:

Dar dumneavoastră vă dați seama că e o distorsionare totală a sistemului de asigurări sociale.

Doamna Valentina Buliga:

Nu, asta…

Doamna Galina Balmoș:

Dacă noi pe cei care nu au muncit îi susținem mai mult decît pe cei care au muncit toată viața și continuă să muncească.

Doamna Valentina Buliga:

Acestea sînt consecințele unui sistem de pensionare inechitabil, promovat pe parcursul anilor.

Doamna Galina Balmoș:

Stați, doamnă ministru, noi toți împreună sîntem responsabili.

Doamna Valentina Buliga:

Apoi, nu, eu nu am zis...

Doamna Galina Balmoș:

De toți anii…

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Eu n-am învinuit pe nimeni.

Doamna Galina Balmoș:

Promovat, nepromovat, dar atunci cînd noi avem deja un sistem de asigurări sociale pe care nu-l putem schimba peste noapte și o treacă  zeci de ani ca noi să-l modificăm.

Doamna Valentina Buliga:

Sînt de acord.

Doamna Galina Balmoș:

Și noi venim cu ajutorul social care distorsionează și așa un sistem care este destul de fragil.

Noi, chiar mă interesează, este o indicație a organizațiilor, a organismelor internaționale, donatorilor, ca dumneavoastră să mergeți cu majorarea vmg-ului atît de rapid, încît trezește o nemulțumire.

Doamna Valentina Buliga:

Este o dorință.

Doamna Galina Balmoș:

Totală în societate.

Doamna Valentina Buliga:

Este o dorință a Guvernului, de a le permite celor care, cu adevărat, au beneficiat, în rezultatul acestui sistem de pensii mici, să beneficieze de un suport din partea statului.

Doamna Galina Balmoș:

Și ultimul moment. Nu este o întrebare, dar îmi pare foarte rău, stimată colegă, că atunci cînd trebuie să raportăm cuiva din străinătate sau atunci cînd trebuie să facem campanie electorală noi, titlul de autor este al Guvernului la această lege a ajutorului social, iar atunci cînd toată lumea critică că, uite, condițiile de eligibilitate nu sînt perfecte sau că ați depășit cu acest ajutor mult înainte față de deținătorii de niște pensii minime, dumneavoastră spuneți că aceasta este fosta guvernare și ei sînt vinovați.

Ori purtăm responsabilitate împreună, ori încercăm să îmbunătățim acest proiect, această lege împreună, dar nicidecum să nu facem atît de, lucruri urîte atunci cînd domeniul este unul foarte, foarte sensibil.

Doamna Valentina Buliga:

Mi-ași dori foarte mult ca ceea ce ați menționat dumneavoastră s-o realizăm împreună. Și eu am dat dovadă fiind președinte al comisiei în opoziție.

Doamna Maria Ciobanu – Fracţiunea PLDM:

Solicit de la doamna ministru Valentina Buliga un răspuns în scris la următoarele întrebări: ce fel de formulă implementează Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei în teritoriu, prin reprezentanții săi, de alocare a ajutoarelor sociale.

Doi. Cum s-a întîmplat că în primăriile unde primarii sînt de la Partidul Democrat ajutorii și lucrătorii sociali sînt ori soțiile primarilor, ori rude apropiate ale acestora, iar unde nu s-a reușit să fie eliberați din funcție ajutorii sociali incomozi, atunci primarii terorizează așa ca în cazul tinerei Botezatu Irina, ajutor social din localitatea Iurceni.

Și trei. De ce în primării nu este afișată lista beneficiarilor de ajutor social.

Îi sugerez doamnei ministru Valentina Buliga să-și ilustreze răspunsul cu  experiența din raionul Nisporeni.

Mulțumesc.

RĂSPUNS 

Domnul  Alexandr Petkov –Fracţiunea PCRM:

...şi propunerea încă de a convoca ministrul educației, domnul Șleahtițchi, care așa și  n-a dat răspunsul referitor la transportarea elevilor în școlile optimizate, cum se numește în Ministerul Educației, și lipsa de transport. Pentru că acum copiii în mai multe raioane sînt, pur și simplu, nevoiți să meargă pe jos, după ce primele săptămîni sau 1 – 2 săptămîni au fost duși cu autobuze frumușele, și să treacă peste tronsoane de cale ferată. Și, respectiv, dînsul să vină să ne răspundă: care este problema? Din ce cauză elevii nu sînt asigurați cu transport așa cum este prevăzut de reforma dînșilor?

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM:

Întrebarea mea este adresată Secretarului General al Secretariatului Parlamentului și vreau ca pentru joia următoare să fiu informat, oral în plenul Parlamentului, cu privire la deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către deputații în Parlamentul Republicii Moldova și funcționarii Secretariatului Parlamentului în perioada 2010 pînă în prezent cu următoarele precizări: destinația deplasării, scopul și oportunitatea deplasării, perioada de timp, evenimentul, rezultatele deplasării, cine nominalizează persoanele care pleacă în deplasările oficiale, de ce deseori se desemnează unele și aceleași persoane, de ce nu sînt informați președinții de comisii și membrii acesteia, precum și secretariatul comisiei despre invitațiile care parvin în Parlament referitor la participarea la diferite reuniuni, conferințe, seminare, trening-uri, inclusiv pentru studierea, perfecționarea unei limbi străine; devizul de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor respective.

Totodată, rog să-mi comunicați... Secretarul General și, am în vedere, de ce, pînă în prezent, nu mi s-a repartizat calculator.

RĂSPUNS 

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Astăzi, 3 noiembrie 2011, noi deja am început şedinţa în continuare, cum s-a menţionat de domnul Preşedinte. Eu am să fiu succint cu o declaraţie referitor la proiectul de Lege nr. 2378, şi  inclusiv la acest teatru care persistă în Parlamentul Republicii Moldova.

Vreau să menţionez faptul că, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv a Constituţiei Republicii Moldova, care este legea fundamentală în ţară, inclusiv legislaţia care atestă activitatea Parlamentului Republicii Moldova, se încalcă flagrant unele cerinţe, inclusiv acest raport al Procurorului General care este, vreau să vă spun, să fie pe înţelesul tuturor cetăţenilor, este un raport de luare în rîs, în primul rînd, a Parlamentului, o batjocură faţă de aleşii poporului, faţă de deputaţi care, pe perioada acestui discurs, acestui raport.. care nu a fost înregistrat, în primul rînd, în Cancelarie, eu îl socot ca ilegal. Şi nu-l socot nici  ca raport, care ar declara activitatea Procuraturii, dar este o declaraţie politică.

În raportul respectiv vreau să mă axez pe date şi cifre concrete, inclusiv acea lege misterioasă, Legea privind Procuratura Republicii Moldova, inclusiv atribuţiile, îndatoririle şi obligaţiunile procurorilor. Inclusiv Procuratura Generală a Republicii Moldova vreau să vă spun că nu face faţă lucrurilor.

Dacă Procurorul General s-a temut să spună în şedinţa în plen a Parlamentului, ca cetăţenii Republicii Moldova să cunoască situaţia vădit, care este la   momentul actual, eu nu am să mă tem să spun.

Şi o să menţionez multe fapte eroice ale domnului Procuror General, care, la ziua de astăzi, stau sub întrebări foarte, foarte misterioase. De aceea eu, pe parcursul ultimelor zile, am pregătit o statistică. Şi vreau să vă o aduc la cunoştinţa dumneavoastră că, conform Legii cu privire la Procuratură, Procuratura este obligată să apere, în primul rînd interesele cetăţeanului, interesele statutului.

Şi referitor la datele care sînt la ziua de astăzi.

De exemplu, în Procuratură au fost trimise 131 de materiale la suma totală de 60 de milioane. 22 de materiale la suma de 33 de milioane de lei au fost remise în Procuratura Generală. În procuraturile raionale au fost 105 materiale la 26 de milioane şi Procuratura militară - 4 materiale în sumă de 1 milion.

La situaţia din 30.09.2011, Serviciul respectiv, deţinînd următoarea informaţie, a relatat că a fost refuzată intentarea urmăririi penale 27 de materiale în sumă de 8 milioane 370 de mii de lei. Intentate dosare penale 11 la suma de 3 milioane.

Şi, cu părere de rău, domnilor deputaţi, onorată asistenţă, onorat Parlament, la momentul actual, sînt neexaminate 93 de materiale la suma totală de 48 de milioane de lei.

Inclusiv această statistică şi acele materiale care sînt, vreau să vi le aduc la cunoştinţa dumneavoastră. Şi vreau să-i spun domnului Procuror General numai 12 cauze penale pe Andrian Nichifor, care respectivul Procuror de la Procuratura municipiului Chişinău domnul Gîrneţ, după clasare şi după examinarea acestor 12 dosare, a fost nevoit să plece din Procuratură să-şi caute de lucru, la presiunea domnului Zubco.

Mai mult ca atît, respectivul dat Andrian Nichifor cu două certificate, două paşapoarte a avut şi alte crime, inclusiv omorul fratelui comisarului de la Nisporeni.

Am statistica oficială respectiv la primăria Cahul, unde sînt 4 milioane 300 de mii abuzuri, furturi, delapidări ş.a.m.d. La care, la moment, Procuratura anticorupţie a emis ordonanţă de clasare, ordonanţă de începere a urmăririlor penale.

Eu, stimaţi deputaţi, sînt de acord ca să constituim o comisie, dar nu pe baza Declaraţiei politice a domnului Zubco de a constitui o  comisie specială, care va monitoriza activitatea Procuraturii pe perioada ultimilor ani.

Dacă se doreşte de la 2005 încoace sau de la 2000 este foarte vădit faptul şi, dacă Procurorul General s-a temut, eu n-am să mă tem şi am să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră  materiale, unde procurorii adjuncţi ai Republicii Moldova, inclusiv la Firma „Anchir” Anenii-Noi la ziua de astăzi au 90 de milioane pierderi.

Zilnic, au cîte 400 de mii pierderi, au intentate şase dosare la comandă. Colectivul de muncă nu poate să activeze. Şi, respectiv, domnul Procuror continuă prin intermediul adjuncţilor să falsifice şi la comandă să intenteze dosare penale.

Este foarte dubios şi este foarte cu regret, vreau să vă menţionez faptul, activitatea Procurorilor la ziua de astăzi. Eu personal cunosc cum activează procurorii la comandă, cunosc cum se efectuează percheziţii.

Mai mult ca atît, noi ne-am dorit şi cetăţeanul simplu îşi doreşte ca în Republica Moldova reformele în justiţie, reformele în organele de drept, în organele respective de forţă să fie efectuate pentru beneficiul cetăţeanului.

Aşa că, în concluzie, vreau să vă spun: nouă aşa procurori nu ne trebuie, nouă aşa miniştri de la Afacerile Interne nu ne trebuie.

Şi este timpul, stimaţi deputaţi, ca aleşi ai poporului, să facem regulă şi remanieri de cadre  pentru beneficiul cetăţeanului simplu din Republica Moldova.

Vă mulţumesc foarte frumos.