Scurt Istoric

1994 – a fost creată Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 „Privind Curtea de Conturi”.
1994 – Curtea de Conturi devine membru al EUROSAI (47 de membri) şi INTOSAI, organizaţie ce activează pe lîngă ONU din anul 1953 şi care întruneşte 186 de membri.
decembrie 1994 – martie 1997 – primul Preşedinte al Curţii de Conturi dl Ion Ciubuc a activat în această funcţie cu următorii membri ai Curţii de Conturi: Ion Nagailîc, Mihail Mereuţă, Tatiana Şipaciova, Vasile Cozma, Iurie Badîr şi Gheorghe Isopescu. Numărul total de personal era de 88 de unităţi, din care 68 – aparatul de control.
iulie 1997– iulie 2000 – Preşedinte al Curţii de Conturi a fost dl Vasile Cozma, cu membrii Curţii de Conturi: Ion Ciubuc, Mihail Mereuţă, Ion Nagailîc, Ion Morozniuc, Gheorghe Isopescu şi Tatiana Şipaciova. Numărul total de personal a fost de 192 de unităţi, din care 83 – în Camerele de Conturi teritoriale.
3 noiembrie 2000 – Curtea de Conturi devine membru al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI.
2000 – prin Hotarîrea Parlamentului nr.666-XIV din 11.11.1999, au fost operate modificări în structura Curţii de Conturi, cu instituirea suplimentar în structura existentă a Camerelor de Conturi teritoriale, abilitate cu dreptul de a adopta Hotărîri privind controalele efectuate: Camera de Conturi teritorială Chişinău, Camera de Conturi teritorială Bălţi, Camera de Conturi teritorială Cahul, Camera de Conturi teritorială Comrat.
iulie 2000 – septembrie 2004 – funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi a fost deţinută de către dl Vasile Pentelei, care a activat cu următorii membri ai Curţii de Conturi: Ion Nagailîc, Nicolae Vîlcu , Tatiana Şipaciova, Anatolie Craevschi, Ion Morozniuc şi Mihail Mereuţă.
mai 2002 – Camerele de Conturi teritoriale au devenit Direcţii teritoriale.
decembrie 2004 – Preşedinte al Curţii de Conturi a fost numită dna Ala Popescu, care a activat cu membrii Curţii de Conturi: Gheorghe Cojocari, Tatiana Cuneţchi, Mihail Cibotaru şi Ion Draguţa.
februarie 2005 – prin Hotarîrea Parlamentului nr.1-XV din 17.02.2005, s-a aprobat o nouă structură a Curţii de Conturi, în cadrul căreia funcţionează departamente, direcţii, secţii, oficii teritoriale şi alte subdiviziuni, cu un număr de personal de 150 de unităţi.
iulie 2005 – prin Legea nr.180-XVI “Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi”, a fost modificat modul de numire a membrilor Curţii de Conturi. Astfel, 3 membri din cei 7 sînt reprezentanţi ai majorităţii parlamentare, iar 4 – reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare. Preşedintele Curţii de Conturi propune Parlamentului candidaturile la funcţia de membru al Curţii, recomandate de fracţiunile parlamentare legal constituite. Fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cel puţin 2 candidaţi.
22 decembrie 2005 – prin Hotărîrea Parlamentului nr. 340-XVI, dna Ala Popescu a fost numită în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani.
29 decembrie 2005 – în conformitate cu prevederile Legii nr. 180-XVI “Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi”, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 382-XVI, a fost numită o nouă componenţă a Curţii de Conturi: Elisaveta Foca, Mihail Cibotaru, Gheorghe Cojocari, Anatolie Ghilaş, Andrei Groza şi Sergiu Guja. La 2 noiembrie 2007, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 230-XVI, dna Ecaterina Paknehad a fost numită în calitate de membru al Curţii de Conturi.
Pe 17 aprilie 2006 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a aprobat Planul de Dezvoltare Strategică (PDS) a Curţii de Conturi (aprilie 2006-decembrie 2010), iar pe 18 aprilie 2006 a avut loc lansarea oficială a acestuia. Prin realizarea acestui Plan Curtea de Conturi are drept obiectiv transformarea ei într-o instituţie supremă de audit, care îndeplineşte cele nai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea controlului extern şi auditul finanţelor publice.
Pe 26 septembrie 2006 la Chişinău a fost semnată Scrisoarea de Intenţii privind cooperarea instituţională dintre Oficiul Naţional de Audit din Suedia şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova în procesul de dezvoltare strategică.
Pe 25-26 ianuarie 2007 la Stockholm în cadrul primei Şedinţe a Comitetului de Coordonare a Cooperării pentru Dezvoltarea Instituţională între CCRM şi ONAS a fost semnat Acordul între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit din Suedia referitor la acordarea suportului în procesul de dezvoltare strategică.
La 5 decembrie 2008 a fost adoptată noua Lege a Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările principale pe care le-a introdus noua lege pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui nou model de management al finanţelor publice.
La 27 martie 2009, la Curtea de Conturi a avut loc şedinţa de inaugurare a sediului nou al Curţii de Conturi, din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 69, după lucrările de reparaţie capitală. La eveniment a participat şeful statului, care a adresat felicitări colectivului Curţii de Conturi, apreciind evenimentul în cauză drept unul de o importanţă deosebită pentru instituţie. Lucrările de reparaţie a noului sediu au fost efectuate la cel mai înalt nivel, angajaţilor fiindu-le create toate condiţiile necesare pentru o bună activitate. A fost remarcată semnificaţia faptului că inaugurarea noului sediu s-a produs în anul în care Curtea de Conturi îşi va sărbători cea de-a 15-ea aniversare.



Competenţe şi atribuţii
În calitate de membru al INTOSAI şi EUROSAI (din anul 1994) Curtea de Conturi s-a angajat să respecte criteriile de convergenţă, necesare integrării europene, care rezultă din Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI, elaborate în baza Declaraţiei de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor publice, adoptată la Congresul IX INTOSAI, desfăşurat la Lima în anul 1977; Recomandările EUROSAI de la Praga; Declaraţia din Mexic cu privire la independenţă, adoptată la Congresul XIX INTOSAI, 2007.
În virtutea angajamentului de a adera la cele mai bune standarde şi practici în domeniul auditului extern, Curtea a demarat, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie supremă de audit, care să întrunească cele mai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditului finanţelor publice.
Primul pas, şi cel mai important, în acest proces de transformare îl constituie elaborarea şi adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările principale pe care le-a introdus noua lege pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui nou model de management al finanţelor publice.
Statutul
Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea Curţii de Conturi şi alte acte legislative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public, în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.
Obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi
- evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;
- promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;
- asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;
- certificarea personalului cu atribuţii de audit public.
Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii:
- legalitate;
- obiectivitate;
- independenţă;
- transparenţă.
Conducerea
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele acesteia, care se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului.
Domeniile şi entităţile supuse auditului
La exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:
• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:
- formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;
- formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;
- utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;
- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului;
• executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;
• administrarea şi gestionarea patrimoniului public;
• procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;
• administrarea şi utilizarea resurselor naturale;
• utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;
• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;
• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;
• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.
Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
Tipurile de audit
Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public prin:
• auditul regularităţii;
• auditul performanţei;
• alte tipuri de audit.
Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:
• a bugetului de stat;
• a bugetului asigurărilor sociale de stat;
• a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Urmărirea recomandărilor de audit
Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor Curţii de Conturi în termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice despre măsurile luate.
În cazul în care entitatea auditată nu execută hotărîrea Curţii de Conturi şi nu informează despre implementarea recomandărilor, şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi sesizează organele ierarhic superioare şi alte organe competente.
Relaţiile cu Parlamentul
Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi pe anul următor pînă la 1 iulie a anului în curs şi-l remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor.
Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.
Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, o dată în semestru.
Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de către Parlament.
Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului:
- către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;
- către 15 iulie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a Parlamentului.
Personalul
În cadrul Curţii de Conturi activează 150 de angajaţi. Organigrama Curţii de Conturi include 4 departamente de audit, inclusiv Departamentul auditul utilizării finanţelor publice în teritoriu cu 2 oficii teritoriale (Oficiul teritorial Nord şi Oficiul teritorial Sud), şi Departamentul asigurare metodologică şi juridică.
Informaţii de contact
Adresa: 2001 Chişinău,
b-d. Ştefan cel Mare 69,

tel.:(022)232-579;
fax:(022)233-020,
tel. de încredere:(022)232-748
e-mail: [email protected]
tel. relaţii mass-media:(022)266-026
e-mail: [email protected]