Visiting and information
Newsletter of the Parliament of the Republic of Moldova
Newsletter of the Parliament of the Republic of Moldova
Accreditation of journalists in Parliament

Observator European

Integritatea este Libertate

Parliamentary development in the Republic of Moldova
 
Relații cu cetățeanul
Parliamentary sittings > Plenary Sittings
Plenary Sittings

Şedinţa plenară din 27.10.2011

10/27/2011 10:00 AM

Legislature:  Legislatura XIX (12/28/2010 - 12/27/2014)

Session:  toamna-iarna 2011 (9/1/2011 - 11/30/2014)

Subjects
  Subject P.L. Video, Audio, Text
1. 1839 Proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Memorandumul de înţelegere privind rolul şi organizarea Iniţiativei Reforma Educaţiei în Ţările Europei de Sud-Est (ERI SEE)
2. 1782 Proiectul legii privind completarea alineatului (3) articolul 4 din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2011 nr.55 din 31 martie 2011
3. 621
4. 2472 Proiectul de lege pentru completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal – art.132; Legea cu privire la tariful vamal – art.28, nota la anexa nr.2)
5. 1769 Proiectul legii pentru modificarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (art.188)
6. 1695 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător (art.8, 18, anexa nr.2)
7. 1546 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii metrologiei nr.647-XIII din 17.11.1995 (art.1'1, 1'2, 2, ş.a.)
8. Raport privind executarea Hotărîrii Parlamentului nr.118 din 23 iunie 2011
9. Interpelări
Questions/Interpellations
Sesization object Cu privire la prezentarea unei informaţii referitor la „Teleradio-Moldova”
Authority/Institution Consiliul Coordonator al Audiovizualului
Name, Surname Diacov Dumitru
Answer method From tribune
Response term 20.11.2011
Video, Audio, Text Question:

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM:

Domnule Președinte,

Stimați colegi,      

Eu, pentru săptămîna viitoare, dacă se poate, pentru ordinea de zi, am o propunere, ca să invităm în Parlament pe cineva de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului sau poate Consiliul de Observatori.

Noi am primit prin Internet un comunicat de presă de schimbare a grilei de emisie la „Teleradio-Moldova.” Și au fost discuții publice pe această temă și concret mă refer la schimbarea „Mesager”- lui de limba rusă de la ora 19.00.

Eu înțeleg că gradul de democratizare a instituțiilor publice a ajuns cote maxime în Republica Moldova, dar cred că, totuși, trebuie să existe oarecare ordine.  Eu vreau să vă spun că acest comunicat se termină cu o frază că independența editorială și de creații include dreptul exclusiv al organelor de conducere ale Companiei de a adopta în limitele stabilite norme ș.a.m.d.

Adică, dumnealor cam ne preîntîmpină ca să nu ne băgăm noi nasul în chestia asta, că asta-i numai treaba lor. Eu cred că este un lucru care interesează Parlamentul, fiindcă nu este vorba de o companie privată, este vorba de o companie publică, care se finanțează din banii publici.

Și acei care au constituit acest CCA și acest Consiliul de Observatori, au dreptul să știe și alegătorii noștri, care plătesc impozite, tot au dreptul să știe, de ce se iau decizii de felul acesta?

Fiindcă „Mesager”-ul în limba rusă trebuia să fie plasat, dacă existau niște schimbări, să fie schimbările acestea motivate, dacă este necesar de a schimba, să se schimbe la o oră care are audiență.

De aceea, eu propun ca Parlamentul să fie informat și să aibă posibilitatea de a  schimba lucrurile în „Teleradio-Moldova.”

Mulțumesc.

 


Answer:

    Domnul Marian Pocaznoi -președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Stimate domnule Președinte,

Onorată conducere a Parlamentului,

Stimați deputați,

La 13 octombrie curent, în cadrul ședinței Parlamentului, deputatul Dumitru Diacov a solicitat prezentarea informației de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului privind modificarea grilei de emisie a postului public de televiziune ”Moldova 1” și anume: excluderea programului informativ în limba rusă „Mesager” de la orele 19.00.

Aș vrea să informez onoratul Parlament că, în urma autosesizării membrilor CCA, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a examinat, în cadrul unei ședințe publice, problema modificării grilei de emisie a instituției publice naționale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” privind starea buletinului de știri „Mesager” de limbă rusă, de la orele 19, din serviciul de programe al postului public de televiziune ”Moldova 1”.

În cadrul ședinței publice nominalizate, directorul postului public de televiziune Angela Sîrbu a menționat că modificările operate în grila de emisie au fost efectuate pe motiv că se observa o ușoară scădere a audiențelor.

Totodată, difuzarea a 3 buletine informative de acest fel la orele 19, la orele 9.00, 17.00 și 23.00 a mărit volumul de informații pentru auditorul vorbitor de limbă rusă, astfel aceștia beneficiind acum de un spectru larg de buletine informative.

Totodată, președintele Consiliului de Observatori al instituției publice naționale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” domnul Eugen Rîbca a menționat că noua grilă de emisie a fost adoptată în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului articolul 52 alineatul (2) care prevede: independența editorială și de creație include dreptul exclusiv al organelor de conducere ale companiei de a adopta, în limitele stabilite de Codul audiovizualului, decizii cu privire la elaborarea politicii editoriale, adoptarea și modificarea grilei de emisie a companiei.

De asemenea, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului au menționat că independența editorială a instituției publice naționale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” este garantată prin lege și nici o ingerință din partea autorității publice de reglementare nu se admite.

Totodată, ca rezultatul dezbaterilor publice și în temeiul articolului 43 alineat (1) al Codului audiovizualului care prevede că membrii CCA sînt garanți ai interesului public, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis: a recomanda conducerii instituției publice naționale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” examinarea oportunității includerii unui program informativ în limbă rusă în orele de maximă audiență, mă refer la orele 19.00, 23.00.

Recomandarea respectivă a fost transmisă conducerii companiei, care urmează să ia o decizie în acest sens.

Totodată, la 13 octombrie curent, în cadrul ședinței Parlamentului, deputatul Gheorghe Brega a solicitat prezentarea informației de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului privind activitatea postului privat de televiziune NIT.

Întreprinderea mixtă ”Noile Idei Televizate” la 07 mai 2008 a obținut, prin concurs, licența de emisie, valabilă pentru o perioadă de 7 ani de zile, pînă la 07.05.2015. Studioul de televiziune NIT emite pe următoarele frecvențe: 49 Chișinău, 21 Cahul, 48 Edineț, 52 Comrat, 57 Varnița, 37 Ungheni, 47 Soroca, 50 Cimișlia, 53 Căușeni, 57 Trifești, 47 Strășeni, 56 Mîndreștii Noi, 45 Leova, 59 Criuleni.

Pe parcursul activității, instituția în cauză a fost vizată în mai multe decizii de sancționare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului și anume: printr-o atenționare, două avertizări publice, 4 amenzi, o sancțiune privind suspendarea dreptului de difuzare a publicității comerciale  pentru o perioadă de 3 zile, două sancțiuni privind suspendarea dreptului de difuzare a publicității comerciale  pentru o perioadă de 5 zile și suspendarea licenței de emisie pe o perioadă de 5 zile.

Toate sancțiunile în cauză au fost administrate pentru nerespectarea articolului 7 alineat (1), (2), (3) și (4) din Codul audiovizualului privind nerespectarea echilibrului și pluralismului politico-social în perioada campaniilor electorale.

Toate deciziile de aplicare a sancțiunilor postului de televiziune NIT au fost atacate în instanța de judecată, dintre care una a fost anulată, iar restul se află momentan pe rol.

Totodată, la 30 septembrie 2011, Întreprinderea ”Noile Idei Televizate” SRL, fondatoarea postului de televiziune NIT, a fost avertizată public pentru derogări de la prevederile articolului 13 alineat (8) al Legii cu privire la publicitate, articolului 19 alineat (10), articolul 20 alineat (1) litera b), articolul 21 alineat (1) (8) și articolul 22 alineat (3)  și (4) din Codul audiovizualului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Liliana Palihovici:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM:

Da, doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sigur că noi am vorbit și motivul invitării domnului Pocaznoi a fost modificările în grilă, dar în audiovizual, în general, sînt multe probleme.

Noi vedem cum lucrează instituțiile respective în țările vecine, ceea ce privim noi, în România, în Rusia, foarte des Consiliul Coordonator al Audiovizualului corectează posturile de televiziune atunci cînd ele încalcă și obligă ca să anunțe.

La noi chestia asta aproape că nu se observă, măcar că probleme avem foarte multe și piraterie, și diferite încălcări, și reclamă ascunsă, și multe, multe alte chestii și noi nu vedem rolul Consiliului Coordonator, și era bine ca Consiliul Coordonator să ia în considerație această observație.

În ceea ce privește invitația propriu-zisă referitor la aceste modificări, nu prima dată reprezentanții și Consiliului Observator și Consiliului Coordonator al Audiovizualului scot această prevedere de lege, că noi sîntem independenți, nici un fel de ingerințe ș.a.m.d.

Eu n-am nici o bucurie să fac ingerințe, să încerc să mă interesez, dar oamenii aceștia care au votat, instituțiile acestea care au fost create trebuie să se ocupe cu treaba și trebuie să respecte legislația și atunci cînd mie îmi spun că un canal public, noi avem un singur canal public finanțat de către contribuabili, nu oferă posibilitatea și echilibrul de a informa telespectatorii așa cum considerăm și noi, fiindcă eu înțeleg că oamenii aceștia din Consiliul de Observatori sînt foarte profesioniști, pregătiți, doamne ferește, dar eu cred că și Parlamentul nu-s luați, pur și simplu, așa, din drum și noi vrem ca tot să fie bine.

De aceea, am recomandat ca să fie introduse modificări. Nu se poate ”Mesager”-ul sau blocul de știri, să-i spunem așa, de limbă rusă care era la ora 19 să-l i-ai să-l pui la ora 23 și s-o faci pe neznaiul, că totul e bine.

Noi avem un grup foarte larg de telespectatori care noi îi privăm de dreptul de a avea informație.

Noi avem canale private. Canalele celea private fac ce doresc. Pe mine nu mă interesează și eu nu pot să dau indicații canalelor private, dar canalul care se folosește din banii publici, informarea cetățenilor, dar, în cazul de față, informarea alegătorilor care ne votează și pe noi și noi avem tot dreptul moral să cerem de la Consiliul Coordonator și de la Consiliul de Observatori să ia în considerație lucrurile acestea, și să corecteze în așa fel ca cetățenii vorbitori de limbă rusă să aibă acces la informație, să cunoască și ei ce se face în republică din relatările postului public de televiziune, dar nu din relatările canalelor private, care promovează interesele sponsorilor sau proprietarilor.

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule Diacov,

Întrebarea, vă rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Asta am vrut să... doleanța asta, ca domnul Pocaznoi să transmită încă o dată și noi așteptăm decizii cumpătate, echilibrate și nu ne puneți pe noi în situația să facem observație.

Dar voi nu vă ascundeți după articolul nu știu care, că noi sîntem independenți și n-o să permiteți ingerințe. Dacă voi nu permiteți ingerințe, noi o să venim și o să ne uităm la legislație ce scrie acolo.  

 Domnul Marian Pocaznoi:

Vă mulțumesc foarte mult pentru sugestii, domnule Diacov.

Referitor la publicitatea mascată și la alte argumente invocate de dumneavoastră, eu vă asigur că Consiliul Coordonator al Audiovizualului monitorizează și...

Doamna Liliana Palihovici:

Vorbiți mai tare, că nu se aude în sală.

Domnul Marian Pocaznoi:

Emite decizii de reglementare în acest sens pentru a contracara aceste vicii care sînt în domeniul audiovizualului.

Ceea ce ține de grila de emisie a ”Moldova 1” și de articolul 52, care ați menționat, despre independența editorială. Eu, în calitate de președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului și membrii consiliului ne ghidăm de Codul audiovizualului care, explicit, scrie că consiliul nu are dreptul, Consiliul Coordonator nu are dreptul să facă careva ingerințe.

Deci, respectiv, în limitele legii și în limitele competențelor stabilite de  Codul audiovizualului, CCA a reglementat, printr-o recomandare, ca Compania „Teleradio-Moldova” să revină cu un buletin informativ de limbă rusă „Mesager” în orele de maximă audiență.

 

 

Question Sitting Şedinţa plenară din 13.10.2011

Sesization object Cu privire la prezentarea unei informaţii referitor la activitatea canalului NIT
Authority/Institution Consiliul Coordonator al Audiovizualului
Name, Surname Brega Gheorghe
Answer method From tribune
Response term 20.10.2011
Video, Audio, Text Question:

Domnul Gheorghe BregaFracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu văd că pe unii colegi de ai noştri tare îi deranjează faptul ceea ce se întâmplă la „Moldova – 1” cu „Mesager”-ul. Dar eu aş vrea să  deranjeze mai mult de ceea ce se petrece la NIT, unde se transmit numai minciuni, îndobitocesc atît populaţia rusă, cît şi populaţia română. Şi, de aceea, rog ca Consiliul Audiovizualului, preşedintele să vină, să fie prezent cu un raport despre activitatea NIT-lui. 

Vă mulţumesc.

 


Answer:

 

Domnul Marian Pocaznoi – președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

 

Totodată, la 13 octombrie curent, în cadrul ședinței Parlamentului, deputatul Gheorghe Brega a solicitat prezentarea informației de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului privind activitatea postului privat de televiziune NIT.

Întreprinderea mixtă ”Noile Idei Televizate” la 07 mai 2008 a obținut, prin concurs, licența de emisie, valabilă pentru o perioadă de 7 ani de zile, pînă la 07.05.2015. Studioul de televiziune NIT emite pe următoarele frecvențe: 49 Chișinău, 21 Cahul, 48 Edineț, 52 Comrat, 57 Varnița, 37 Ungheni, 47 Soroca, 50 Cimișlia, 53 Căușeni, 57 Trifești, 47 Strășeni, 56 Mîndreștii Noi, 45 Leova, 59 Criuleni.

Pe parcursul activității, instituția în cauză a fost vizată în mai multe decizii de sancționare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului și anume: printr-o atenționare, două avertizări publice, 4 amenzi, o sancțiune privind suspendarea dreptului de difuzare a publicității comerciale  pentru o perioadă de 3 zile, două sancțiuni privind suspendarea dreptului de difuzare a publicității comerciale  pentru o perioadă de 5 zile și suspendarea licenței de emisie pe o perioadă de 5 zile.

Toate sancțiunile în cauză au fost administrate pentru nerespectarea articolului 7 alineat (1), (2), (3) și (4) din Codul audiovizualului privind nerespectarea echilibrului și pluralismului politico-social în perioada campaniilor electorale.

Toate deciziile de aplicare a sancțiunilor postului de televiziune NIT au fost atacate în instanța de judecată, dintre care una a fost anulată, iar restul se află momentan pe rol.

Totodată, la 30 septembrie 2011, Întreprinderea ”Noile Idei Televizate” SRL, fondatoarea postului de televiziune NIT, a fost avertizată public pentru derogări de la prevederile articolului 13 alineat (8) al Legii cu privire la publicitate, articolului 19 alineat (10), articolul 20 alineat (1) litera b), articolul 21 alineat (1) (8) și articolul 22 alineat (3)  și (4) din Codul audiovizualului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 

Domnul  Gheorghe Brega:

Domnule președinte,

Spuneți-mi, vă rog, frecvență de la NIT sînt frecvențe militare, sînt frecvențe speciale?

Domnul  Marian Pocaznoi:

Frecvențele în cauză au fost prezentate de către Ministerul Tehnologiilor Informaționale și CCA nu dispune de informație ce fel de frecvențe au fost. Ministerul Tehnologiilor prezintă un aviz de a scoate în concurs aceste frecvențe și Consiliul Coordonator le scoate. Asta este tot.

Ceea ce ține de partea tehnică a lor, pentru ce au fost ele preconizate? CCA nu dispune de asemenea informație.

Domnul Gheorghe Brega:

Da, şi a treia, vă rog. A doua întrebare. Reţeaua de distribuire a NIT-lui aparţine statului?

Domnul Marian Pocaznoi:

Nu, sînt frecvenţe care au fost alocate.

Domnul Gheorghe Brega:

Păi, nu toate, dar reţeaua de distribuire a NIT-lui deci aparţine statului. Statul le-a cadonat NIT-lui. Care a fost motivul? Eu cred că Procuratura, CCCE şi Corupţia trebuie să se autosesizeze în aşa caz.

Domnul  Marian Pocaznoi: 

Toate frecvenţele care sînt acordate titularilor de licenţe, toate sînt patrimoniul statului. Şi ele se alocă doar pentru o anumită perioadă de timp pentru a activa pe ele.

 

Question Sitting Şedinţa plenară din 13.10.2011

Sesization object Referitor la procesul de optimizare a şcolilor
Authority/Institution Ministerul Educaţiei
Name, Surname Ceban Ion
Answer method From tribune
Response term 27.10.2011
Video, Audio, Text Question:

 

Domnul Ion Ceban – Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Solicităm prezenţa domnului ministru al educaţiei cu un raport amplu asupra procesului de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt pentru joia viitoare. O facem din timp. Şi sperăm, că cel puţin, va avea un pic de respect faţă de tot plenul Parlamentului. Pentru că deja este a cincea oară cînd îl chemăm. Situaţia este foarte gravă. Şi vrem să auzim ce crede şi ce face ministrul la acest capitol.

Vă mulţumesc mult.

 

 

 

 

 

 


Answer:

Domnul Mihail Şleahtiţchiministrul educaţiei:

       Domnule       Preşedinte,               

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Privitor la cinci săptămîni. Nu întîmplător, în interpelarea sa, domnul deputat Ceban a spus din timp, el ştia că primele două dăţi lucrul nu s-a făcut în timp, fiindcă aveam program şi am aflat doar în ultimul moment, fapt care m-a făcut să înştiinţez Aparatul. Mai apoi, două săptămîni, două zile de joi am stat  în minister şi aşteptam momentul, dar n-am fost invitat, fiindcă dumneavoastră  aţi luat decizia să părăsiţi sala.

Mai apoi am fost căutat vineri şi v-am declarat că am avut program în teritoriu, fapt care l-am făcut. Şi iată acum a cincea oară, după cum vedeţi, mi-am făcut apariţia. De aceea, cu aceste cinci ori, cinci săptămîni fac această specificare, fiindcă lucrurile nu stau chiar aşa.

Acum pornesc de la cine? De la ultima interpelare, domnule Preşedinte.

În ultima, poate pornesc de la ultima, domnilor şi doamnelor deputaţi, fiindcă ea poartă un caracter mai general. Şi, referindu-mă la reforma structurală din învăţămînt, de fapt, am să ajung la Bălţata. Am să ajung la Iargara şi la alte localităţi, fiindcă ele se înscriu organic în..., de fapt, prima,  răspunsul la prima întrebare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ştiţi că atunci cînd se atestă fenomenul de involuţie demografică, orice ţară încearcă să-şi restructureze sistemul educaţional. Lucrul acesta s-a întîmplat în toate ţările lumii, care astăzi sînt prospere. Şi încotro mergem pentru a învăţa cum să construim un sistem educaţional performant? Şi acum în America sau în Marea Britanie, în Franţa, Germania sau în alte ţări  vedem autobuze şcolare, vedem şcoli de circumscripţie.

De aceea, vă declar: nu sîntem primii care am recurs la această reformă structurală. Totodată, vreau să vă spun cu toată responsabilitatea, nu sîntem primii nici în Republica Moldova. Or, în anul 2007, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care se afla atunci la putere, a făcut prima încercare de a reconfigura sistemul educaţional din Republica Moldova. 

Anume în acea perioadă au fost închise primele 20 de şcoli. A fost pregătit terenul necesar pentru a disponibiliza primele cadre. Şi nu a fost un lucru rău în istoria învăţămîntului, fiindcă documentele  s-au păstrat cu siguranţă.

Anul 2007, cînd guvernarea comunistă a pornit această reformă structurală, va intra ca un punct de pornire. Ce a fost în continuare a fost o continuare a acestei iniţiative foarte bune, vreau să vă spun, îmi pare foarte rău că ea atunci n-a fost făcută cu mai multă intensitate. De aceea, mergem în continuarea acestei idei.

Vreau să vă spun un lucru: reforma structurală de învăţămînt este o reformă întîrziată. Era foarte bine dacă, încă acum 10 ani, în Republica Moldova guvernanţii ar fi recurs la această schimbare a reţelei instituţionale. Fiindcă, încă acum 10 ani, era evident că numărul instituţiilor rămîne acelaşi, iar numărul copiilor descreşte drastic.

Era clar că trebuie să întreprindem ceva pentru a nu avea şcoli cu cinci copii, zece copii, cincisprezece copii, a nu avea clase cu un copil sau doi. A nu avea situaţii cînd, spre exemplu, în clasele primare cu toţii se adună: clasa I-a, a II-a, a III-a, a IV-a într-o clăsuţă micuţă, pentru a trece toate cursurile, nimeni nu mai ştia că în Moldova vom avea acel Bell Lancaster, acest experiment pedagogic în condiţiile mileniului III.

Care este ideea centrală a reformei structurale? Ea este următoarea. Mai întîi de toate, ea poartă un vădit caracter situaţional. Dacă avem mai multe localităţi, dintre care în una din ele există o şcoală bună, cu un potenţialitate bună, atunci copiii din cele două sau trei localităţi sînt aduşi cu autobuzele într-o şcoală de circumscripţie.

Apar trei elemente esenţiale, şcoala de circumscripţie în care se investesc bani foarte mari pentru a asigura clase, ateliere, pentru a asigura săli sportive de calitate, pentru a face ca biblioteca să fie una pe potriva curriculei şcolare. Cadre didactice cu norme complete.

Pe de altă parte, şcolile din care vin copiii, care sînt şcoli cu un număr foarte mic de copii, care avînd o capacitate de absorbţie de 500 sau 700, spre exemplu, dispun doar de 50 de copii, cu autobuzele sînt aduşi la şcoală.

Evident că apar şi drumurile. Nu întîmplător în planul naţional este antrenat  şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Am elaborat, în conformitate cu această idee  fundamentală, un plan naţional, un plan naţional de reformă structurală în învăţămînt. Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că acest plan nu este planul Ministerului Educaţiei, ci este un plan al tuturor care a fost aprobat într-o şedinţă de Guvern. În acest plan, pe lîngă Ministerul Educaţiei se regăsesc şi alte ministere, cum ar fi Ministerul Finanţelor sau Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

În acest plan se regăsesc şi administraţiile publice locale de nivelul întîi şi doi. Ori de cîte ori vorbim despre reforma structurală, învăţămînt, toată lumea crede că totul este concentrat în Ministerul Educaţiei, ceea ce nu este corect. Ministerul Educaţiei este  parte la această activitate. Cu toţii uităm, în acest moment, că administraţiei publice locale îi revine un rol foarte important. Să nu uităm că în conformitate cu legislaţia în vigoare deschiderea, închiderea, reorganizarea şcolilor constituie prerogativa nu Ministerului Educaţiei, ci a administraţiei publice locale.

Atunci cînd apar probleme dînşii iau decizia, da, se consultă cu noi. Dar dînşii, în ultimă instanţă, îşi asumă întreaga responsabilitate. În parteneriat cu administraţia publică locală şi cu ministerele, am purces la această reformă. 

Vreau să vă spun care sînt primele rezultate. Mai întîi  de toate, prima componentă al acestui plan de acţiuni vizează dimensiunea juridică. Ştim cu toţii că poţi purcede la o reformă numai dacă te-ai asigurat cu un cadru legislativ adecvat.

La ce mă refer? Primul aspect, noi operăm cu noţiunea de şcoală de circumscripţie ori deocamdată nici într-un document legislativ această sintagmă nu se regăseşte.

Noi vorbim despre Bălţata, spre exemplu, şi constatăm că a apărut o problemă. Care este problema la Bălţata? Avem trei clase liceale, care sînt filiala unui gimnaziu, a unei instituţii din alt raion Anenii-Noi, Cimişeni. Şi în acele clase se regăsesc 13 copii în clasa a XI-a, a XII-a, 13 copii în clasa  a XI-a, şi 18 copii în clasa a X-a. Din punct de vedere legal formal n-avem dreptul să avem asemenea entităţi şcolare, fiindcă legea spune clar,  ca să ai liceu trebuie să ai minimum două clase liceale, ca să ai liceu trebuie ca în aceste clase liceale să se regăsească 20 – 25 de copii maximum, acolo erau 13.

Evident că atunci, cînd colegii noştri recurg la reformă, ne întreabă putem proceda? Şi noi le spunem: legea nu permite. Cum vom proceda? Şi iată aceasta va fi întrebarea domnului Sîrbu. Acolo sînt două variante la Bălţata. Fie că acei copii vor fi transportaţi în sectorul Ciocana, unde există un liceu teoretic mixt „Gaudeamus”, noi vom oferi autobuzul necesar, drumul este de calitate.

Şi, în felul acesta, într-un fel vom rezolva problema şi vom proceda aşa cum procedează nemţii sau americanii. Sau este o altă problemă, domnule deputat Sîrbu, şi va trebui în curînd să votaţi pentru această variantă.

Noi de curînd, fiindcă eu vorbesc acum despre componenta juridică a planului de acţiuni, am venit cu iniţiativa şi de curînd în Guvern a fost aprobată această idee a ministerului. Noi scoatem  plafonul, scoatem indicaţiile care se referă la numărul copiilor care trebuie să fie într-o clasă.

Acest lucru ne permite să mergem pe două dimensiuni. Atunci cînd într-o situaţie anume sînt mai mult de 25 de copii, iar în şcoala de circumscripţie se poate întîmpa ca din trei şcoli să ai nu 25, dar mai mult, 29, scoaterea plafonului, sau deplafonarea ne permite să spunem că este conform legii. Şi invers, ca la Bălţata. Dacă nu ai 20 minimum, dar ai 13, acest lucru ne permite să spunem: liceul poate să rămînă în continuare, fiindcă legea nu interzice.

În curînd o să vină, stimaţi deputaţi, acest proiect de completare și de modificare a Legii învățămîtului din 21 iulie ’95 și o să vă rog foarte mult să votați. Votînd, o să rezolvați și problema copiilor de la Bălțata.

Apropo, același lucru se referă și la școala, la gimnaziul rus din Iargara. Acolo avem un gimnaziu în care învață numai 58 de copii, capacitatea de absorbție a gimnaziului fiind de 340. 58, 340. Norma legală spune: acest gimnaziu nu poate exista, fiindcă în cinci clase primare din gimnaziu din Iargara sînt numai a cîte  5 copii. Norma spune, norma legală, trebuie să fie nu mai puțin de 20. Dacă vom vota în Parlament această modificare a Legii din ’95 cred că vom avea posibilitatea să rezolvăm altfel și problema copiilor din Iargara.

Mai apoi lucrurile vizează și modificarea Codului muncii. Fiindcă trebuie să flexibilizăm relațiile de muncă care există în domeniu. Eu mă refer și la modificarea Legii cu privire la finanțele publice locale, fiindcă trebuie să dăm o mai mare putere financiară administrației publice locale și trebuie să pornim de la premisa că vom avea în curînd o altă formulă de finanțare a învățămîntului.

Dacă ne referim la Planul de acțiuni atunci bineînțeles că el prevede optimizarea numărului de clase. Avem foarte multe clase în care se regăsesc doar 5 – 3 – un singur copil, evident că ele nu pot exista. Și atunci recurgem, conform acestui plan, la unirea claselor, la combinarea claselor, fapt care conduce la optimizarea rețelei de clase.

Conform Planului de acțiuni, fapt pe care, știți prea bine, în anul 2011 urmează să optimizăm 200 de clase și, repet, acest lucru se face cu aportul, cu contribuția fundamentală a administrației publice locale.

Totodată, vorbim despre rețeaua școlară. Trebuie să optimizăm rețeaua instituțiilor de învățămînt. Fiindcă, v-am spus, avem foarte multe școli mici  și lucrul acesta pe larg a fost mediatizat în Republica Moldova. Vă spun că, pînă în prezent, am optimizat 90 de școli, dintre care 27 de școli au fost închise ca fiind cele mai mici școli din Republica Moldova.

Cineva încearcă să speculeze spunînd că acestea, de regulă, sînt școlile în care se învață în limba rusă. Nu este corect. Din 27 de școli numai 2 școli în care învățau cîte 10 și respectiv 14 copii au fost închise, restul fiind școli în care învață copiii care reprezintă curentul etnic majoritar. Vreau să vă spun că acest lucru, evident, este unul sensibil, dar oricum el urmează să fie făcut, fiindcă deocamdată o altă modalitate nu avem.

Vorbind despre această reformă vreau să vă atrag atenția asupra faptului că ea poartă un caracter temporar. Evident, eu mi-aș fi dorit foarte mult să fiu ministru într-o societate în care se nasc mulți copii, în care economia este foarte puternică și atunci, evident, că nu aș fi înțeles întrebările legate de lichidarea claselor sau reorganizarea școlilor, știind că este un lucru alogic. Dar atunci cînd din an în an constatăm că numărul copiilor descrește, numărul satelor în care se regăsește populația descrește și, evident, că reforma este iminentă.

Vorbind despre optimizarea rețelei instituționale, vreau să vă spun că ea nu cuprinde doar lichidare. Și, în cîteva emisiuni televizate, am afirmat următorul lucru, cuvîntul-cheie nu este lichidarea, închiderea, ci reorganizarea. Pînă în prezent am reorganizat, am optimizat 91 de școli, dintre care doar 27 au fost închise, restul au fost reorganizate. Liceele care nu corespund standardelor și normei legale au fost transformate în gimnazii, unele gimnazii în școli primare sau școli primare- grădinițe. Școlile medii de cultură generală unele au fost transformate în licee, altele au fost transformate în gimnazii. De aceea, această optimizare a rețelei presupune și acest gen de organizări.

Apropo, de învățămîntul mediu de cultură generală sau școlile medii de cultură generală. Conform ultimelor modificări, aprobate în Guvern, ele dispar, fiindcă ele nu mai au ponderea necesară și nu mai trebuie să operăm cu ele.

Vorbind despre această reformă, vorbim despre autobuze. Știți prea bine că s-a produs deja prima licitație și am intrat în posesia primelor 35 de autobuze. Am făcut această verificare obiectuală, am fost și le-am văzut cum arată. Sînt autobuze speciale calculate pentru copii, ele în curînd vor veni în Republica Moldova, după care vor veni și următoarele 37. În acest an, vom procura 72 de autobuze noi, care trec prin procedura licitației și care trec și corespund standardelor existente în lumea prosperă.

Celelalte autobuze, fiindcă sper că ați examinat foarte atent Planul de acțiuni, știți că în acest an avem nevoie de 164 de autobuze, celelalte vor fi închiriate. Și așa, precum s-a spus nu odată, în Fondul de rezervă al Guvernului avem banii necesari pentru a închiria autobuzele necesare și aceste autobuze, evident, vor fi închiriate în baza respectării criteriilor existente pe acest palier, pe această dimensiune.

Evident, un rol foarte important revine și cadrului didactic. Fiindcă o întrebare frecventă care este adresată: ce se va întîmpla cu cadrele didactice care au rămas în școlile reorganizate, în școlile în care nu sînt copii? Noi depunem tot efortul necesar pentru a păstra  cadrul didactic în cîmpul educațional.

Nu demult, am luat jurnaliștii și am plecat la Costești, am plecat în Rîșcani, știți prea bine că raioanele Rîșcani și Căușeni au fost primele raioane-pilot în care am aplicat formula reconfigurării structurale a învățămîntului. Și cu toții am constatat că în Rîșcani nici un cadru didactic, în urma efectuării acestei reconfigurări, nu a rămas fără serviciu. Deci se poate. Și atunci cînd e clar că vom avea grijă de cadrele didactice spun că acest lucru poate fi făcut.

Totodată, înțelegem că se vor crea situații mai speciale cînd va trebui să recurgem la reconversia profesională, la găsirea altor specialități sau la antrenarea lor în alte tipuri de activitate educațională. Bunăoară, instituțiile, din care vor pleca copii, se vor transforma în niște centre educaționale axate pe activitate sau pe problemele de ordin extracurricular. Venind de la școală, copiii vor avea nevoie de cercuri, de cluburi, de dezbateri, de consultări, pe care le vor oferi acești pedagogi, care pentru munca lor vor fi remunerați.

Această reformă decurge, bineînțeles, anevoios, fiindcă, evident, există tot felul de rezistență ori rezistența la schimbare reprezintă o chestiune firească în orice reformă. Dar vreau să vă declar cu toată seriozitatea că administrația publică locală de nivelul întîi și doi, în marea majoritate a cazurilor, a conștientizat importanța acestei reforme pentru destinul țării, deci avem tot sprijinul și participarea lor. Da, putem vorbi de faptul că, de foarte multe ori, intervențiile lor sînt inadecvate, chiar greșite, atunci le acordăm suportul sau ajutorul necesar.

Vreau să spun că avem sprijinul colegilor noștri de la alte ministere. Masiv va fi implicat și Fondul de investiții sociale. Am identificat 150 de școli de circumscripții din Republica Moldova, această listă a fost aprobată și predată Fondului de investiții sociale, care va vărsa bani în dezvoltarea acestor instituții de învățămînt care vor deveni niște instituții-model cu, repet, laboratoare, ateliere, biblioteci adecvate procesului de învățămînt, cu săli sportive, cu pedagogi care vor trece prin cursurile de formare continuu ș.a.m.d.

Avem sprijinul a tot mai muți agenți din sectorul asociativ. De aceea, vă pot spune că, în fond, reforma merge înainte și îmi doresc foarte mult ca la sfîrșitul acestui an, să spun că obiectivele pe care vi le-am propus, au fost realizate.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Ion Ceban - Fracțiunea PCRM:

Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule ministru,

Eu, iată, vă ascult pe dumneavoastră, nu vă supărați, și eu am impresia că toată lumea este așa de fericită de această reformă pe care o implementați dumneavoastră. Copiii aplaudă, pedagogii aplaudă, ministerul vă duce în brațe.

Nu prea îmi este clar de ce totuși sînt unele lucruri pe care le spuneți și nu corespund adevărului.

Vă dau cîteva exemple. Primul lucru. Deci atunci cînd am mers în localități, foarte multă lume ne întreabă: de ce se fac aceste presiuni din partea Direcției raionale, învățămînt, tineret și sport asupra directorilor instituțiilor, asupra administrației publice locale, făcînd referință la unele indicații ale ministerului de a închide sau a reorganiza instituțiile de învățămînt în unele sau alte localități. Dacă vreți, vă enumer zeci de aceste localități.

Eu am o întrebare către dumneavoastră: a existat sau nu o indicație în acest sens, ținînd cont de prevederile Legii învățămîntului, articolul 40. Dacă a existat atunci în ce bază se fac aceste presiuni? Dacă nu a existat, atunci vreau să aud un răspuns foarte clar: de ce se spune instituțiilor de învățămînt că nu vor primi finanțare dacă nu vor purcede la ceea ce le indică ministerul în momentul de față.

Deci asta este prima întrebare.

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O întrebare foarte bună, chiar cardinală, fundamentală pentru procesul pe care îl examinăm împreună.

Declar, cu toată responsabilitatea: o asemenea indicație nu poate exista prin definiție.

Domnul Ion Ceban:

Așa.

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Fiindcă ea ar fi fost una ilegală, necorespunzătoare cadrului legal. Noi ne-am convocat cu colegii noștri din breaslă și le-am spus că această reformă este o necesitate, și le-am spus cum ar trebui să procedăm, care sînt parametrii, criteriile după care ar putea să apară școala de circumscripție și le-am spus: vedeți la voi în raion, dacă aveți școli în care sînt 5, 10 sau 11 copii, clar că aceste școli nu pot fi, să existe, fiindcă asta contravine legislației în vigoare și acest lucru împreună l-am constatat astăzi, atunci cînd eram într-o discuție cu domnul Sîrbu.

Ei decid, vor fi școli sau nu, fiindcă eu, la început, spuneam: reforma structurală poartă un caracter situațional.

Se prea poate întîmpla, teoretic vorbind, ca într-un raion, în genere, să nu fie școli de circumscripție, fiindcă acolo lucrurile stau foarte bine, sînt copii, nasc copii în continuare, sînt clase complete, ele apar acolo unde viața dictează această necesitate.

Rămîne la discreția administrației publice locale. De aceea, ei fac această..., iau această decizie. Toată informația se scurge la minister, vine spre minister și noi, în baza acestei informații, vă spunem cîte școli.

Iată, eu azi am spus că noi am aprobat o listă de 150 de școli de circumscripții. Toate ele ne-au fost prezentate de către Direcțiile de învățămînt, tineret, sport din raioanele respective. Acest lucru constituie prima parte.

A doua. Nimeni nu sperie lumea cu faptul că nu vor primi bani. Din contra, i-am rugat pe colegii noștri să explice directorilor de școli.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Eu cer scuze, noi trăim în țări diferite cu dumneavoastră sau...

Domnul Mihail Șleahtițchi:

Eu vă spun cum procedăm noi și eu port responsabilitate pentru politica pe care o promovez eu. Or, în politica pe care o promovez eu personal nu se regăsesc elemente de frică sau de impunere. Nu mizez pe constrîngere sau pe alte metode care ar presupune coerciția.

Noi mizăm pe argument, pe convingere, dacă dorim, suntem  persoane… De aceea, vă spun: întreaga societate a fost informată asupra unui alt moment, începînd cu anul de învăţămînt 2012 – 2013, în Republica Moldova se va schimba formula de finanţare a instituţiilor de învăţămînt.

Dacă pînă în prezent, doamnelor şi domnilor deputaţi, noi am operat cu formula „per necesitate”, începînd cu anul de învăţămînt 2012 – 2013, va fi formula „per elev”. Sau dacă doriţi într-o altă terminologie: „banii vor urma elevul”.

Aveam situaţii cînd aveam o şcoală de 50 de copii şi o şcoală cu 500 de copii. Ambele şcoli aveau aceleaşi necesităţi să reparăm acoperişul, ferestre, uşi. Şi ajungeam la concluzia că într-o şcoală cu 50 de copii, învăţămîntul sau investiţia este de zece ori mai mare pe un copil, decît într-o şcoală de 500 de copii. Vedem că este o mare inechitate, o mare nedreptate.

Domnul Ion Ceban:

Şi faceţi economie pe copii, da?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:          

Nu facem economii.

Domnul Ion Ceban:

Aceasta spuneţi dumneavoastră.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Am luat, domnule deputat, o practică internaţională, că aşa se procedează. Este o chestie, totuşi, ca să-mi închei gîndul.  

Domnul Ion Ceban:

Daţi-mi cîteva exemple din această practică internaţională, domnule ministru.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Ca să-mi închei gîndul. Noi pornim pe această formulă recunoscută în întreaga lume. Noi investim banii în funcţie de numărul de copii care sînt în şcoală. Am elaborat o formulă prin care calculăm serviciile educaţionale care sînt asigurate acestui copil, serviciile infrastructurale şi de altă măsură, de altă natură. Şi atunci ştim cît costă, spre exemplu, un elev din clasele  primare sau un elev care reprezintă treapta liceală şi înmulţim la numărul elevilor.

De aceea, astfel facem ca să existe o ordine datorită, sau respectarea unor principii fundamentale ale economiei învăţămîntului, că avem şi economia învăţămîntului, avem şi o disciplină întreagă, o ştiinţă întreagă, oamenii scriu teze în acest domeniu. Mergem pe această dimensiune. Convocăm toţi contabilii, directorii, şefii direcţiilor raionale de învăţămînt.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Eu v-am întrebat două întrebări foarte clare. A dat sau nu a dat indicaţii ministerul şi vor primi sau nu vor primi instituţiile, indiferent de decizia pe care o iau,  finanţarea pentru anul viitor. Sînt două întrebări clare, foarte elementare. Nu trebuie să faceţi...   

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Domnule deputat,

Eu destul de clar la prima întrebare v-am spus că asemenea indicaţii nu există, repet a treia oară. Mai departe, v-am spus că se face o confuzie. Atunci cînd directorii şcolilor sînt informaţi că se va schimba formula, foarte mulţi din ei percep eronat această situaţie, considerînd că unii din ei cumva sînt avertizaţi. Nu este o avertizare, este o altă realitate economico-financiară, care vine peste învăţămîntul din Republica Moldova.

Domnul Ion Ceban:

Am înţeles. Vă rog foarte succint, vor primi sau nu vor primi finanţare acele şcoli, care nu vor lua decizia de a fi reorganizate, aşa cum solicită ministerul.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Este în dreptul administraţiei publice locale, mulţumită acestei intervenţii care este una foarte bună, domnule Ceban. Ea îmi permite încă o dată să atrag atenţia publicului larg asupra următorului moment: deschiderea, închiderea, reorganizarea şcolilor depinde nu de Ministerul Educaţiei, ci de administraţia publică locală. De aceea, dacă administraţia publică locală dintr-o localitate X...                  

Domnul Ion Ceban:

Eu vă întreb: vor primi sau nu vor primi bani? Nu mă interesează ce? Acesta în  articolul 40 al acestei legi.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Dacă administraţia va lua decizia să nu închidă şcoala, atunci noi vom spune ei că ea este în drept să nu facă acest lucru. Ea va primi exact suma care i se cuvine în conformitate cu noua formulă de finanţare, după care ei vor trebui să-şi  caute resurse suplimentare.

Domnul Ion Ceban:

Domnule ministru,

Care este norma legală privind noua formulă de finanţare? Eu vă întreb pentru anul 2012 şi 2013. Dumneavoastră  aţi spus că nu există astăzi o normă, care ar stabili. Poate este ceva pe interior la nivel de ordin de minister, dar aceasta nu este normă legală.

Deci dumneavoastră un pic acum procesul bugetar nu-l sesizaţi pînă la capăt. Eu vă întreb, o să primească sau n-o să se primească bani? Şi de ce îmi spuneţi dumneavoastră că în conformitate cu noua formulă, dacă ea nu este undeva adoptată?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Am încercat foarte delicat şi explicit, dar vă spun: vor primi în strictă conformitate cu numărul elevilor din şcoală. Aşa cum se face în toată lumea civilizată.

Domnul Ion Ceban:

În baza cărei norme legale, eu vă întreb.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Această normă legală, ştim cu toţii că noi am aprobat în Guvern.

Domnul Ion Ceban:

Este sau nu este?

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Ea va fi după ce va fi votată în Parlament, domnule deputat.

 

Domnul Ion Ceban:

Deci nu este. Recunoaşteţi acum că faceţi presiuni asupra instituţiilor de învăţămînt.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Nu facem nici o presiune, fiindcă noi încă n-am aplicat.

Domnul Ion Ceban:

Ba, da.

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

Fiindcă noi încă n-am aplicat această formulă.

Domnul Ion Ceban:

Aveţi o contradicţie.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul Mihail Şleahtiţchi:

În intenţia de a o aplica. Dar vom aplica-o sau nu, depinde de cum va vota Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Polemică. Tot: întrebare, răspuns.

Domnul Ion Ceban:

Domnule Preşedinte,

Eu am înţeles, eu mai am o întrebare. Aceasta a fost doar...

Domnul Marian Lupu:

Este deja a treia, domnule Ceban.

Domnul Ion Ceban:

Eu, pentru claritate, pentru că domnul ministru ne tot povesteşte multe lucruri, dar nu se referă la subiect. De aceasta au fost de specificat.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cebanu,

Dacă o să aveţi..., iată mai sînt colegii dumneavoastră care au invitat domnul ministru.

 

Question Sitting Şedinţa plenară din 20.10.2011

Sesization object Referitor la majorarea tarifelor
Authority/Institution Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică,Ministerul Economiei
Name, Surname Muşuc Eduard
Answer method From tribune
Response term 27.10.2011
Video, Audio, Text Question:

 Domnul Eduard MuşucFracţiunea PCRM:      

Luînd în calcul ultimele decizii ale mai  multor instituţii, eu mă refer la majorarea totală a tarifelor la gazele naturale, la agentul termic, în consecinţă la electricitate, ceea ce va conduce în mod clar la creşterea semnificativă a facturilor la toate componentele energetice la consumatori.Fracţiunea Partidului Comuniştilor cere ca săptămîna viitoare să fie inclusă în ordinea de zi a Parlamentului audierile la care să vină, să participe şi să ne prezinte informaţii exhaustive, plus să răspundă la toate întrebările noastre, conducerea Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică şi ministrul economiei domnul Valeriu Lazăr.

 

 


Answer:

 Autorul întrebării nu a fost prezent în sală.

Răspunsul din partea ANRE a fost dat în scris.

RĂSPUNS

Răspunsul din partea Ministerului Economiei

 

Domnul Valeriu Lazăr – ministrul economiei:

Vă mulțumesc doamnă președinte al ședinței.

Onorat Parlament,

Am concretizat cu autorul acestei interpelări, domnul deputat Mușuc. De fapt, întrebarea dumnealui vizează, în mod special, dacă eu am înțeles corect, și aș fi vrut să concretizăm, vizează, de fapt, evoluția tarifului la gazele naturale.

Doamna Liliana Palihovici:

Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM:

Da. Eu aș dori să concretizez întrebările ca și răspunsurile să fie exacte și clare.

Prima întrebare este, se referă la contractul de livrare a gazelor naturale. Dumneavoastră știți că în 2006, încă în anul 2006 Rusia a vrut să aplice așa-numite tarife europene pentru mai multe țări, inclusiv pentru Republica Moldova.

Atunci, Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu doamna Greceanîi, a fost de zeci de ori la Moscova și a reușit să încheie un contract cu, să extindă perioada aceasta de majorare, de revenire la tarife europene practic pentru 4 ani de zile.

Paralel, s-au depus mai multe eforturi din partea mai multor țări pentru renegocierea acestor condiții, pentru aplicarea inclusiv anumitor discount-uri, reduceri pentru, mai ales pentru perioada aceasta de criză.

Doamna Liliana Palihovici:

Dumneavoastră concretizați întrebarea.

Domnul Eduard Mușuc:

Eu concretizez.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule deputat.

Domnul Eduard Mușuc:

Două minute. Nu interveniți, doamna Palihovici. Am două minute pentru fiecare întrebare

Doamna Liliana Palihovici:

După aceea o să cereți întrebări.

Domnul Eduard Mușuc:

Da, am două minute pentru fiecare întrebare, nu aveți dreptul să interveniți. Vă rog frumos. Vă rog frumos, porniți cronometrul și respectați Regulamentul.

Mai multe țări au reușit să negocieze, inclusiv reduceri pentru o perioadă de criză. Aceeași Ucraina ‒ 30%, Țările Baltice, Franța ‒ 15%. De ce Guvernul Republicii Moldova, iată, dumneavoastră conduceți Ministerul Economiei, de ce Guvernul n-a fost, n-a..., nu s-a implicat în acest proces?

De ce, iată, în acești 2 ani de zile, practic, noi n-am avut delegații nici la Guvernul Rusiei, nici la ”Gazprom”, nemaivorbind de zeci de ori despre discuții care să conducă la un rezultat concret?

Şi plus, cum comentaţi declaraţia Prim-ministrului, care spune că această problemă se referă la..., este o problemă între doi agenţi economici, dar nu este, în general, o problemă a Guvernului?

Domnul Valeriu Lazăr:

Mulţumesc.     

Întrebarea dumneavoastră, de fapt, necesită un anumit excurs în istorie. Într-adevăr, acest contract care îşi pierde valabilitatea, în trimestrul curent a fost semnat în decembrie 2009. Am fost şi pînă la o anumită etapă parte a echipei de negocieri. Ei ştiu ce  înseamnă să porţi negocieri cu „Gazprom”-ul. Şi, în genere, aceea ce înseamnă, nu-i simplu să porţi negocieri cînd nu ai alternativă, de fapt. Fiindcă negocierile poartă aşa o latură convenţională, în situaţia în care nu ai alternativă.

De fapt, trebuie să mergi şi să respecţi regulile jocului pe care ţi le impune contra agentul care este unicul, de fapt, şi teoretic, şi tehnic potenţial livrator. Aceasta este o remarcă importantă, dar, într-adevăr, aceşti 5 ani au fost o perioadă grea.

Fiindcă vreau să vă aduc la cunoştinţă că din 2005, cînd s-a început modificarea acestor tarife de la 80, cît era preţul sau tariful mediu de achiziţionare în anul 2005, am ajuns la 360, de fapt, 400 în trimestrul. Putem vorbi că a avut loc o majorare de cinci ori din 2005 pînă în curent, în baza inclusiv 5 ani acoperiţi de acest contract.

Nu mă apuc să dau aprecieri. Avem o realitate. De fapt, noi am avut, pe parcursul a 5 ani de zile, ajungere la aceste 400 de dolari mia de metri cubi. Acum care este deosebirea şi de ce poate Guvernul este constrîns în posibilitatea de a se implica?

Aţi adus exemplul Ucrainei. Puteam şi eu să aduc  exemplul Belorusi şi altor ţări. Deosebirea este că nici Ucraina, la timpul  respectiv, dar ne referim la Ucraina în mod special, nu a cedat controlul asupra operatorului naţional. Eu sînt aici în calitate de ministru al economiei şi cu statutul meu modest de acţionar cu 35 la sută la „Moldovagaz”. Şi cred că aceasta este o diferenţă.

Este una cînd este „Naftogaz Ucraina”, unde statul ucrainean are 100% şi el, prin organele de conducere şi conform legii, impune tot ce vrea: managementul acestei societăţi comerciale. Şi este altă situaţie în cazul Republicii Moldova. Noi avem doar 35 la sută. S-a întîmplat lucrul acesta în 1998, 1999. Cred că nu este cazul acum să ne aducem aminte. Este o temă aparte de discuţie de  ce s-a întîmplat. Avem o realitate.

De aceea, eu, ca ministru al economiei, am, din partea statului, mandatul de a gestiona doar 35 la sută. Eu mă rog la managementul „Moldovagaz” să mă accepte în grupul de negocieri.

Noi participăm la gestionarea acestei societăţi în proporţie de 35 la sută. Aşa sîntem reprezentanţi în Consiliul societăţii, doi membri ai consiliului din şapte. Vă daţi seama că chiar matematic deciziile acolo se iau cu simpla majoritate şi doar anumite decizii care vizează reorganizări cu 3/4 sau 2/3. Noi sîntem limitaţi în posibilitate, conform legii, de a impune managementul la un anumit comportament.

Dar, chiar indiferent de această situaţie, managementul „Moldovagaz” a acceptat ca în echipa de negociatori să fie şi reprezentanţii Ministerului Economiei, în grupul de negociatori avem viceministrul Popa şi directorul Departamentului Ceban.

De aceea, noi mai mult putem spune că monitorizăm procesul de negocieri decît putem influenţa acest proces. Sînt acolo anumite nuanţe. „Moldovagaz”, fiind, avînd ca şi acţionar majoritar „Gazprom”-ul, care este şi livratorul. Este  un anumit gen de conflict de interese în cazul acestor tranzacţii. De aceea, ei au acceptat ideea ca noi ca şi acţionari să fim prezenţi acolo.

De aceea, răspunzînd direct la întrebarea dumneavoastră  noi nu ne putem permite să negociem la nivel de Guvern, aşa cum o fac ucrainenii, de exemplu. Fiindcă negociază, într-adevăr, firma vînzătoare care este „Gazprom”-ul. Nu negociază Guvernul Federaţiei Ruse. Şi negociază „Moldova gaz”.

Managementul „Moldovagaz”, conform legii, orice lege din Republica Moldova spune că acţionarul nu are dreptul să intervină în activitatea operaţională. Aceasta spun legile Republicii Moldova.

Dar, în calitate de membri ai consiliului, noi participăm în acest proces. Aceasta este deosebirea. Nu zic că este o situaţie fericită. Dar avem această realitate. De aceea, poate noi sîntem constrînşi în posibilitatea de a negocia la nivel de Guvern.

Aceasta nu înseamnă că noi, pe parcursul acestor 2 ani, nu am făcut tentative de a renegocia contractul. De fapt, reacţia „Gazprom”- lui a fost una foarte dură. Auziţi, aşteptăm să expire contractul şi, de fapt, vom renegocia, adică ei nu au acceptat să  renegociem.

Ceea ce am reuşit să facem, anul trecut s-a reuşit renegocierea în folosul Republicii Moldova a tarifului de tranzit. Dacă, anterior, „Gazprom”-ul achita „Moldovagaz” – 2,5 dolari pentru mia de metri cubi tranzitaţi la 100 km în Republica Moldova, acum avem tariful de 3 dolari. Această majorare ne-a permis acumulări suplimentare la bugetul „Moldovagaz” de circa 10 milioane de dolari şi ne-am permis o anumită atenuare parţială a creşterii tarifului. Dacă nu era această renegociere, tariful trebuia să fie şi mai mare. Acesta este primul răspuns la această întrebare.

Doamna Liliana Palihovici:

Da, domnul Muşuc,

Vă rog, următoarea întrebare.

Domnul Eduard Muşuc:

Doamna Palihovici,

Eu vă rog frumos să avem  o discuţie, deoarece...

Doamna Liliana Palihovici:

Eu nu pot întrerupe ministrul atunci cînd răspunde, domnule Muşuc.

Domnul Eduard Muşuc:

Daţi-mi şi oferiţi-mi mie această posibilitate. Am să o fac în mod foarte aşa corect, fără ca...

Doamna Liliana Palihovici:  

Eu am să vă rog să vă respectaţi unul pe altul.

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, dar îl respect ca pe ministru care conduce  Ministerul Economiei.

Domnule Corman,

Nu comentaţi. Dacă aveţi întrebări, ieşiţi la microfon. Dacă nu, ascultaţi.

Cîteva chestiuni. Dumneavoastră vă contraziceţi. În  primul rînd, cînd vă referiţi la preţul pe care acum îl plăteşte consumatorul. Acest preţ trebuia, acest tarif trebuia aplicat încă în 2006. Şi în 2006, anume datorită acelor discuţii şi acelor tratative, s-a reuşit restructurizarea majorării de tarife pentru patru ani de zile. Ceea ce înseamnă că la noi consumatorul, în această perioadă, a plătit cu mult mai puţin decît putea să plătească, dacă acest tarif ar fi fost aplicat în 2006.

Domnul Valeriu Lazăr:

De acord, aveţi dreptate.

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, dar să fim corecţi, să fim corecţi. Plus, controlul asupra „Moldovagaz”, la care v-aţi referit, n-are nimic în comun cu activitatea noastră, deoarece s-a  făcut încă pe timpul ADER-lui, ţineţi minte foarte bine, atunci Dmitrii Gheorghevici Diacov a fost Preşedinte de Parlament. Şi domnul Filat a fost membrul Guvernului.

Domnul Valeriu Lazăr:  

Eu doar am constatat…

Domnul Eduard Muşuc:

Iarăşi miniştri, concretizări ca să fim corecţi. Şi ultima chestiune unde, din păcate, vă contraziceţi cînd vă referiţi că nu este treaba Guvernului. Şi Guvernul nu se implică, Guvernul Republicii Moldova.

Atunci cum comentaţi solicitarea domnului Filat, lansată către domnul Putin, de a fi micşorate tarifele, acum cîteva săptămîni? De ce cîteva săptămîni în urmă, dar nu cîţiva ani în urmă a fost lansată solicitarea aceasta şi de ce n-a fost, nu s-a soldat ea cu o delegaţie a comisiei întregi, care să discute şi la nivel de Guvern, şi la nivel de „Gazprom”, pentru ca ţara noastră să obţină reduceri ca şi Ucraina, ca şi Țările Baltice, ca şi Franţa pe perioada, cel puţin pentru perioada aceasta de criză.

Domnul Valeriu Lazăr:

Concretizările pe care le-aţi făcut sînt absolut pertinente, este corect, doar am făcut o constatare. Dar cu ceea  ce nu sînt de acord,    s-au făcut tentative, pot să vă dau în scris toată corespondenţa pe care eu am avut-o în calitate de ministru cu preşedintele Consiliului de administrare la „Moldovagaz”, care este şi vicepreşedinte la „Gazprom” Golubev.

Într-adevăr, noi am făcut mai multe tentative de a renegocia condiţiile acestui contract. Poziţia „Gazprom”-lui  a fost: noi avem un contract semnat pe cinci ani de zile. Ei şi-au bugetat şi ei anumite condiţii. De aceea, ei au refuzat renegocierea, dar vă pot confirma că noi am făcut mai multe tentative.

Ceea ce au acceptat, într-adevăr, au acceptat aşa cum spuneam: renegocierea pe partea de tranzit. Şi s-a făcut la insistenţa noastră. Am venit cu calculele respective.

Acum, cu referinţă totuşi la implicarea şi neimplicarea Guvernului. Noi spuneam, avem delegaţi doi oameni în echipa de negocieri. De aceea, ştim cum au decurs negocierile.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că trei runde de negocieri, chiar pînă la întîlnirea domnului Prim-ministru cu omologul său rus, cu domnul Putin s-au obţinut anumite concesiuni, dar avem un aranjament cu negociatorii de la „Gazprom”. Totuşi nu facem publice toate rezultatele acestor negocieri atîta timp cît nu avem o decizie finală.

Vreau să vă asigur că, la momentul săptămînii trecute, adică chiar pînă la această întîlnire la nivel înalt, concesiile la care s-a ajuns, cu referinţă la noul contract, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, va permite o anumită reducere a tarifului de livrare. Aceasta este cred că o constatare. Acum nu vă pot da cifre precise, dar este o constatare.

Acum care a fost. Noi am solicitat mai multe concesii? Fiindcă problema nr.1 este, de fapt, cei care au participat în negocieri aveţi şi în fracţiunea dumneavoastră  colegi care ştiu ce înseamnă pe zero. Aşa-numitul în contract de negocieri. Noi am demonstrat că în Republica Moldova, pe parcursul acestor cinci ani de zile, capacitatea de cumpărare reală a consumatorilor, în special a populaţiei, nu a crescut tot aşa cum a crescut preţul sau tariful de import, care, la rîndul său, derivă din evoluţia preţului la petrol, la derivatele din petrol.

Şi am venit cu calcule. Noi, Ministerul Economiei, am înarmat inclusiv echipa de negocieri de la „Moldovagaz” cu aceste argumente, le-am făcut grafice şi am arătat că, undeva prin anul 2008 deja, prin anul 2008 deja s-a început reducerea consumului de gaze naturale în Republica Moldova.

Şi acesta este un argument foarte puternic şi pentru „Gazprom”. Le-am demonstrat că, la un anumit nivel al tarifului, el este insuportabil pentru consumatori. Şi brusc a început să scadă consumul, şi brusc a început să înrăutăţească nivelul de colectare.

Acesta este un argument pentru economişti. Foarte clar că, din momentul respectiv, deja nu mai faci business cu gazul în Republica Moldova, fiindcă consumatorul nu este în stare să plătească acest preţ. De aceea, aceste argumente noi, colegii mei de la minister, din grupa de negocieri s-au dus cu ele la „Gazprom”, le-am arătat că, uite, pe zero pentru Republica Moldova nu trebuie să fie la nivel de 370 de dolari, trebuie să fie la nivel de 250 de dolari. Am dat aceste argumente şi ceea ce domnul Prim-ministru a utilizat în discuţiile cu omologul său  rus, de fapt, aceasta a fost.

Uitaţi-vă cu cifre în mînă, că, dacă vreţi să faceţi business gazier în Republica Moldova, trebuie să luăm în calcul realităţile. Avem aceste argumente, putem să vi le prezentăm în scris, ele sînt absolut pertinente şi reacţia colegilor de la „Gazprom” a fost următoarea.

Da, noi, și am utilizat și noi argumentul la care v-ați referit, sînt țări pentru care dumneavoastră ați făcut anumite concesii. Și atunci dacă ați făcut pentru Ucraina, dacă ați făcut pentru Belarus, ar fi bine ca aceste concesii, aceste rabaturi să fie valabile și pentru Republica Moldova.

Și ei au zis: da, noi înțelegem poziția voastră, dar aceste țări au făcut anumite concesii, la rîndul lor. Și nu vreau să dau prea multe detalii. Am întrebat: în ce zonă vedeți voi concesiile din partea noastră? În zona oferirii accesului investitorilor noștri, în special „Gazprom”-lui și nu doar la anumite active economice din sectoare strategice. Uite, aici eu finalizez cu informația pe care v-o pot pune la dispoziție, fiindcă deja mă depășește.

Și domnul Prim-ministrul a avut, din cîte eu cunosc, discuții cu Premierul Putin vizavi de, care ar fi concesiile din partea Republicii Moldova care pot fi făcute? De fapt, discuția este deja la nivel politic. Asta este realitatea.

De aceea, ceea ce v-am zis confirmă că Guvernul nu stă într-o parte de la acest proces, nu este un proces simplu. Noi înțelegem foarte bine că capacitatea, repet, de procurare este deja mult sub limită și aceasta este realitatea.

Și ne dorim foarte mult ca, pe final, să avem niște condiții mai bune decît condițiile pe care le avem acum. Și avem șanse reale pentru asta.

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat,

Mai aveți întrebări?

Domnul  Eduard Mușuc:

Da.

Doamna  Liliana Palihovici:

Da. Vă rog, microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc:

Domnule ministru,

Încă o dată o concretizare. Guvernul n-a fost eficient, deoarece, pînă în ziua de astăzi, noi n-am simțit nici un rezultat. Eu sper că, în urma acestor acțiuni, despre care ați vorbit dumneavoastră, ne-ați informat despre o parte din aceste acțiuni, sper că pe viitor vom avea rezultate. Deoarece, la moment, deocamdată, din păcate, dar rezultate nu există. Nu există nici o micșorare nici a tarifului pentru…, nici pentru consumator.

Cea de a doua întrebare, vreau pe dumneavoastră să vă întreb, ca, iarăși, membru al Guvernului care conduce Ministerul Economiei, recent am asistat la o declarație lansată de Primarul general al municipiului Chișinău precum că, nu pot fi acordate ajutoare sociale, înlesniri, compensații în urma majorării tarifelor la căldură și la mai multe componente energetice din cauza că memorandumul cu Fondul Monetar Internațional ne interzice lucrul respectiv.

Eu pe dumneavoastră vreau să vă întreb, ca pe acel care a participat și a dus pînă la capăt aceste negocieri cu Fondul Monetar Internațional, dacă este așa? Și cum comentați situația respectivă?

Domnul  Valeriu Lazăr:

Aici, iarăși, se cere o anumită concretizare, eu sînt coordonatorul procesului de negociere. Fiecare ministru, membru al acestei echipe de negociere, își negociază componenta sa. De aceea, eu pot să vă răspund doar angajamentele pe care eu mi le-am asumat în calitate de ministru în cadrul acestui memorandum.

Poziția Fondului Monetar Internațional. Ei nu vizează refuzul sau restricția de a  achita anumite compensații, logica lor este una, dacă vreți matematică, care vine din capacitatea bugetului de a suporta aceste compensații.

Ceea ce noi avem acceptul și  l-am avut și anul trecut, avem acceptul de la FMI, neîncălcînd anumiți parametri de stabilitate macrofinanciară, pe care ni le-am asumat noi în consultare cu ei. Și, dacă țineți minte, anul trecut, 5 luni  s-au achitat acei, da nu a fost enorm, au fost acei 130 de lei pe lună pentru perioada de iarnă, suplimentar la ajutorul acela care l-au primit cetățenii eligibili sau consumatorii eligibili. De aceea, nu există o restricție foarte rigidă din partea FMI că noi avem… și nici nu e dreptul lor, de fapt, să pună asemenea condiții. Problema este dacă avem noi sau nu resursele necesare ca să acordăm aceste compensații, fără a încălca anumiți indicatori de stabilitate macrofinanciară. Asta este abordarea.

De aceea, dacă Guvernul, Ministerul de Finanțe, alte instituții abilitate, toți împreună vom fi în stare să identificăm resurse și să le alocăm, dar eu cred că noi trebuie, avem această obligațiune morală, dacă vreți, să găsim aceste resurse, așa cum am făcut-o anul trecut, trebuie  s-o facem și anul acesta. Să vedem unde putem optimiza, unde putem..., într-adevăr, anumite cheltuieli mai puțin prioritare și să alocăm mijloacele necesare.

Eu, ca și ministru al economiei, am interesul direct, dacă vreți, ca aceste compensații să fie alocate și mă voi lupta pentru acest lucru și vă spun de ce. Fiindcă dacă nu se achită cetățenii, să zicem, pentru energia termică, “Termocom”-ul nu se achită pentru CET-uri. Dacă CET-urile, care sînt în gestiunea Ministerului Economiei, nu au aceste surse, nu se achită mai departe cu „Moldovagaz” și cu „Gazprom”-ul. Și dacă avem probleme cu achitările curente, nu putem vorbi cu „Gazprom”-ul despre anumite tarife normale.

De aceea, interesul meu, ca și ministru al economiei, este,          într-adevăr, ca aceste compensații să fie alocate, fiindcă nivelul de acumulare, ați lucrat la municipiu, știți foarte bine, pe moment, nivelul de achitare a  consumatorilor pentru energia termică, de unde se începe totul, este la nivel de 50 și ceva, 60 la sută. Ceea ce înseamnă că noi… aceste compensații au impact social, dar au și impact economic. Impact social pentru acești cetățeni, dar impact economic fiindcă le mărește capacitatea lor ca să achite pentru aceste servicii, de la care va avea de cîștigat tot sistemul.

De aceea, eu vă promit că, în măsura în care am aceste competențe în procesul de negociere, voi insista în continuare ca, totuși, să avem posibilitatea ca aceste alocații să fie oferite și să fie în majorare. Vă spuneam, interesul este și strict profesional, și, dacă vreți, un angajament și personal.

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulțumesc, domnule ministru.

Aveți pretenții la răspuns? Un minut, domnule Mușuc.

Microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc: 

Nu pretenții, dar, iarăși, o concretizare. În ceea ce privește majorarea tarifelor și elasticitatea pieței, noi argumentul acesta l-am invocat încă anul trecut, cînd am spus că această majorare nu va conduce la creșterea veniturilor  întreprinderilor din sectorul energetic, ci va conduce la creșterea datoriilor. Ceea ce și s-a întîmplat astăzi.

Dar eu vreau, domnule ministru, să vă informez, cred că nu sînteți la curent, în ceea ce privește compensații și creșterea achitărilor a consumatorilor către întreprinderile din sectorul energetic.

Începînd cu anul 2012, compensațiile nominativ pentru mai mult de 11 categorii de cetățeni, în care intră: invalizii, pensionarii, mamele solitare, combatanții, oamenii care au participat la diferite conflicte militare, aceste compensații nu vor mai fi alocate, mai ales dacă este vorba despre ultima majorare de tarife. Și lucrul acesta, argumentul aici se invocă iarăși același memorandum încheiat cu Fondul Monetar Internațional.

Domnul  Valeriu Lazăr:

Eu cer scuze. Eu m-am referit la alocațiile pe care le facem din bugetul de stat. Dar dumneavoastră, presupun că, vă referiți, a fost, într-adevăr, am auzit și eu, de fapt, mai mult în mass-media că ar fi existat o anumită discuție dintre misiunea FMI-lui și Primăria municipiului Chișinău vizavi de compensațiile care sînt alocate la nivel local. Eu nu am competența să comentez, fiindcă vizează, totuși …

Doamna  Liliana Palihovici:

Microfonul nr.3

Domnul  Eduard Mușuc:

Domnule ministru,

Și una, și alta. Chirtoacă anulează alocările în municipiul Chișinău și invocă FMI-ul, dumneavoastră anulați în 2012 compensațiile nominative, acordate din bugetul central, și, iarăși, invocați FMI-ul. Și unele, și altele vor fi anulate în 2012.

Domnul  Valeriu Lazăr:

Să ajungem, să vedem. Deocamdată pentru anul acesta, ba mai mult decît atît, Guvernul, recent, a luat decizia de a suplimenta cu 20 de lei, pînă la 150 de lei aceste compensații, care vor fi alocate pînă în luna aprilie. Vom avea mijloace și pentru perioada următoare.

Fiindcă nu este problema că vrea, nu vrea FMI, problema e avem noi resurse sau nu avem resurse? Și eu vă asigur, noi trebuie să ne preocupăm să avem aceste resurse și să utilizăm acest sistem de compensații și pe viitor, dacă va fi necesar.

Doamna  Liliana Palihovici:

Domnule ministru,

Eu vă mulțumesc mult.

Deoarece Secretariatul mi-a dat doar numele domnului Mușuc, alți deputați nu au dreptul să adreseze întrebări. Și astăzi …

Microfonul nr.3.

Domnul  Eduard Mușuc:

Da, pentru stenogramă două chestiuni.

Domnule ministru,

Vă rog frumos acele lucruri care mi le-ați promis să mi le dați în scris, să mi le oferiți.

Domnul  Valeriu Lazăr:

O’key.

Domnul  Eduard Mușuc:

Ceea ce este posibil. Și vă rog frumos anticipat pentru lucrul respectiv. Și plus, doamnă Președinte, pentru stenogramă, noi vrem să constatăm neprezența miniștrilor dezvoltării regionale și a construcțiilor și a ministrului transporturilor. A fost solicitată prezența lor în ceea ce privește nevalorificarea a sutelor de milioane de lei prevăzuți în bugetul statului pentru anul 2010 și noi astăzi constatăm neprezența lor. Cerem insistent ca ei să fie prezenți joia viitoare. Dacă nu vor fi prezenți, atunci vom solicita și alte chestiuni.

 

Question Sitting Şedinţa plenară din 20.10.2011

Sesization object Referitor la funcţionarea uzinei de asfalt din or.Vatra
Authority/Institution Ministerul Mediului
Name, Surname Ivanov Violeta
Answer method On paper
Response term 15 zile
Video, Audio, Text Question:

 INTERPELARE


Answer:

RĂSPUNS 

Response Sitting

Sesization object Referitor la construirea mansardei pe adresa: mun.Chişinău, str.Zelinschi,20
Authority/Institution Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
Name, Surname Bannicov Alexandr
Answer method On paper
Response term 15 zile
Video, Audio, Text Question:

INTERPELARE 


Answer:

 RĂSPUNS

Response Sitting

Sesization object Prezentarea informaţiei cu privire la fiecare proiect activ de asistenţă externă implementat în RM
Authority/Institution Cancelaria de Stat
Name, Surname Ceban Ion
Answer method On paper
Response term 15 zile
Video, Audio, Text Question:

INTERPELARE 


Answer:

 RĂSPUNS

Response Sitting

Sesization object Informaţie cu privire la acordarea suportului oferit de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru Republica Moldova în perioada 2005-2011
Authority/Institution Ministerul Sănătăţii
Name, Surname Stratan Valentina
Answer method On paper
Response term 15 zile
Video, Audio, Text Question:

INTERPELARE 


Answer:

 RĂSPUNS

Response Sitting

Sesization object Referitor la demarcarea frontierei moldo-ucrainene
Authority/Institution Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Name, Surname Garizan Oleg
Answer method On paper
Response term 15 zile
Video, Audio, Text Question:

INTERPELARE


Answer:

 RĂSPUNS

Response Sitting

Sesization object Referitor la activitatea financiar-economică a Companiei Publice „Moldova 1”
Authority/Institution Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului
Name, Surname Petkov Alexandr
Answer method From tribune
Response term 03.11.2011
Video, Audio, Text Question:

 Domnul  Alexanr Petkov:

Deci există mai multă informație parvenită și din partea colectivului Companiei Publice „Moldova 1” privind  nereguli financiare în activitatea Companiei. În special am fost informat de utilizarea mijloacelor tehnice ale Companiei, care sînt bun public, pentru asigurarea activității unor posturi TV private.

Astfel, colectivul consideră că au fost prejudiciate interesele Companiei Publice. Și în condițiile deplorabile de activitate a Companiei mai mulți colaboratori, zeci, dacă nu sute nu iese din, nu știu, excursii turistice.

Astfel, noi cerem invitarea încoace a conducerii Companiei Publice, pentru ca să ne prezinte Raportul privind activitatea financiar-economică a Companiei Publice. Eu cred că pentru săptmîna  viitoare.

Domnul  Marian Lupu:

Înregistrat. Da, pentru Ora întrebărilor, pentru joia viitoare.

Domnul  Alexandr Petkov:

Nu, nu, nu pentru Ora întrebărilor, prezentarea Raportului despre activitatea financiar-economică a Companiei Publice „Moldova 1.”

Domnul  Marian Lupu:

Cine mă ajută aici? Ce avem în legislații stabilit? Comisia. Ei prezintă așa ceva? Fiindcă trebuie să știm. Invitarea lor în partea de bază a ordinei de zi.

Domnul  Alexandr Petkov:

Da, și Curtea de Conturi să se ocupe în mod special de …

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM:

Bineînțeles că nu avem dreptul nostru să-i invităm pe conducerea Companiei “Moldova 1” să ne prezinte această informație. Nu sînt probleme cu aceasta. Deși anulal bineînțeles la comisie noi ascultăm și raportul lor. Ulterior acest raport trebuie să fie prezentat și în ședința de plen.

Domnul  Marian Lupu:

Dacă asta-i situația eu am să rog atunci comisia, Secretariatul luați legătura cu conducerea să pregătească raportul respectiv și săptămîna viitoare să vină, să prezinte acest raport.

Microfonul nr.3.

Domnul  Alexandr Petkov:

Domnule Președinte,

Problema este una destul de importantă, deci carurile mobile ale Companiei Publice „Moldova 1” sînt utilizate de companii private. Și problema respectivă a fost ridicată de mai mult timp, ea a fost uitată de conducerea comisiei și noi considerăm că avuția publică, care este în gestionarea Companiei Publice, noi putem s-o discutăm și în cadrul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Domnul  Alexandr Petkov:

Utilizarea acesteia.

Domnul  Marian Lupu:

Ați auzit ce-am zis: nu-i nici o problemă în sensul acesta.

 


Answer:

 RĂSPUNS

Response Sitting
Video, Audio, Text SUPLIMENTSUPLIMENT
ORDINEA DE  ZIORDINEA DE ZI
STENOGRAMASTENOGRAMA
Declarations
Discursul Președintelui Parlamentului Republicii Moldova Zinaida GRECEANÎI la încheierea sesiunii de primăvară-vară 2019
Discursul Președintelui Parlamentului Republicii Moldova Zinaida GRECEANÎI la încheierea sesiunii de primăvară-vară 2019
Agenda
Saturday, December 07, 2019
At the moment there are no records for the selected date
Last legislative acts adopted
 
   The Moldovan Parliament’s website design was supported by the “Democracy Support Programme in Moldova" – an initiative financed by the European Union and implemented by the Council of Europe