Parliamentary development in the Republic of Moldova
Relations with other authorities > General Prosecutor
General Prosecutor


Istoria organelor Procuraturii

În Moldova, activitatea Procuraturii a fost creată prin Regulamentul din 23 iulie 1812, privind instituirea administraţiei provizorii. Instituţia Procuraturii era un element nou pentru sistemul de drept existent în Moldova. Procuratura a fost copiată după modelul rusesc cu unele modificări în ordinea numirii procuratorilor. A fost schimbată şi denumirea de procuror - în Moldova acestuia i se zicea procurator. In mai 1818, pe lîngâ Guvern a fost desemnat un procurator regional, iar în judeţe procuratori de judeţ de asemenea au fost instituite procuraturile judeţene şi aprobate statele de funcţionari.

Procurorului provinciei i se supuneau procuratorii de judeţ. Ei trebuiau să se conducă în activitatea lor de regulile stabilite în Rusia pentru procuratorii guberniali şi cei judeţeni (numiţi strepcii), în conformitate cu instrucţiunile date. Procuratorii vegheau ca instituţiile să activeze în limita competenţei lor. Ei aveau dreptul să controleze activitatea oricărei instituţii şi, în caz de depistare a unor încălcări, să ceară înlăturarea lor. Dacă instituţia sesizată nu înlătura neajunsurile, procuratorul era obligat să raporteze guvernatorului plenipotenţiar.

Procuratorii supravegheau instanţele judiciare. Dacă erau descoperite unele încălcări în examinarea dosarelor, ei aveau dreptul de a suspenda executarea hotărîrii luate de către instanţă.

Procuratorii nu participau la procesele civile, cu excepţia proceselor unde reclamat sau pîrît era statul, cînd procuratorul apărea în calitate de apărător al statului.

În procesele penale procuratorul contribuia la descoperirea infracţiunii. Procuratorul nu participa la deliberare şi la luarea deciziilor.

Funcţia de Procurator regional a funcţionat în Basarabia pînă în 1859, cînd a fost organizată judecătoria districtuală din Chişinău, procuratorii fiind instituiţi pe lîngă judecătoria districtuală şi Curtea de Apel.

Abia prin Legea din 26 martie 1862 s-a instituit şi în Moldova Ministerul Public.
Ministerul Public era organizat în mod ierarhic, şeful suprem era ministrul de justiţie.
Reunirea membrilor Ministerului Public de pe lîngă aceeaşi jurisdicţie se numea parchet, denumire ce avea ca origine faptul că în Franţa scaunele membrilor Ministerului Public erau aşezate direct pe parchetul sălii de şedinţe, la piciorul estradei unde erau judecătorii.

Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie se compunea dintr-un Procuror General şi cinci procurori de şedinţe cu dreptul de a ataca actele celorlalţi procurori sau actele judecătoreşti ce contraveneau legii. La curţile de apel erau cîte un procuror de fiecare secţiune.

La tribunale, procurorii de secţiune îşi desfăşurau activitatea sub conducerea primilor procurori.
Actele pe care membrii parchetului le emit de pe lîngă tribunale pot fi grupate în trei categorii:
a) acte de poliţie judiciară: a descoperi infracţiunile, a primi denunţuri, a face constatări, iar în caz de flagrant delict de a face percheziţii, ridicări de corpuri delicte, etc.
b) acte de Minister Public propriu-zis: intentarea acţiunii publice, întocmirea rechizitoriilor, exercitarea căilor de atac, punerea concluziilor în cauzele civile cînd legea dispunea astfel.
c) acte de execuţie: executarea mandatelor şi a hotărînlor penale pentru delicte şi crime.

Procurorul General de pe lîngă Curtea de Apel, pe lîngă supravegherea şi dirijarea atribuţiilor indicate, avea anumite prerogative speciale: întocmirea rapoartelor pentru punerea sub acuzare a făptuitorilor de crime, susţinerea acuzării în faţa curţilor cu juraţi etc.

Începînd cu anul 1918 în Moldova (Basarabia) din partea dreaptă a Nistrului, în baza Decretului Regelui României din 6 octombrie (nr.2770) privind organizarea justiţiei în Basarabia, supravegherea Procuraturii se efectua de către procuror sub conducerea Ministrului Justiţiei ca Procuror General. Procurorii şi ajutorii lui activau pe lîngă instanţele judecătoreşti. Procurorii se numeau în funcţie prin decretul regelui, la propunerea Ministrului Justiţiei.

Cît priveşte procurorii de secţie, ei aveau atribuţii în vederea îndeplinirii numai a actelor de Minister Public propriu-zis, deşi nu se excludeau însărcinări speciale din partea Procurorului General.

Procurorul General de pe lîngă înalta Curte de Casaţie, sub raportul justiţiei represive, exercita supravegherea procurorilor de secţii, punea concluzii în cauzele judecate, ataca hotărîrile judecătoreşti contrare legii.

Ca şef al Ministerului Public, ministrul Justiţiei era înzestrat doar cu capacităţi funcţionale.

După instaurarea puterii sovietice la 2 august 1940 a fost creată Procuratura R.S.S.M., procuraturile de judeţ Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca; procuraturile oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, procuraturile a 60 raioane.

Modul de constituire şi atribuţiile procuraturii îşi găseau originea în Regulamentul cu privire la Procuratura U.R.S.S. din 17 decembrie 1933.

Astfel, procuratura îşi exercita atribuţiile în patru domenii de supraveghere:
- supravegherea generală;
- supravegherea respectării: legilor de către instanţele de judecată, pornirea urmăririi penale şi susţinerea acuzării în judecată;
- supravegherea respectării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă preliminară;
- supravegherea legalităţii activităţii organelor securităţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune.

În perioada 1941-1944 atît Procuratura R.S.S.M., cit şi cele judeţene, orăşeneşti, raionale n-au funcţionat, activitatea organelor Procuraturii a fost orientată în lupta împotriva fascismului. Prin ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 22 iunie 1941, odată cu declararea stării de război, colaboratorii Procuraturii fie că s-au înrolat în armată, fie au continuat supravegherea ordinii publice, disciplinei de muncă, drepturilor şi intereselor militarilor şi a familiilor lor etc.

În perioada de după război activitatea Procuraturii a fost orientată spre întărirea legalităţii în sfera economică, o sarcină de mare valoare impusă prin Ordinul Procurorului General al U.R.S.S nr. 128 din 17 iunie 1946 "Despre înteţirea supravegherii generale asupra respectării întocmai a legilor".

La 16 octombrie 1947 au fost desfiinţate şi lichidate procuraturile judeţelor Bălti, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca). Drept urmare procuraturile orăşeneşti şi raionale au fost subordonate nemijlocit Procuraturii R.S.S.M.

Concomitent cu supravegherea generală sunt perfecţionate şi celelalte domenii de supraveghere. De exemplu, în 1949, la 28 iulie se instituie sistemul de activitate a anchetatorilor în sectoare, care reprezentau teritoriul concret de competenţa secţiei de miliţie.

Pentru prima dată în istoria legislaţiei cu privire la Procuratură, Regulamentul despre supravegherea procurorului din 24 mai 1955 înaintează cerinţe deosebite faţă de procurorii şi anchetatorii din Procuratură. Mai întîi de toate, aceştia pot fi doar persoane cu studii juridice superioare, ca excepţie, cu acordul Procurorului General al U.R.S.S. puteau fi desemnate şi persoane cu studii juridice superioare incomplete, se instituie cenzul vîrstei de 25 ani pentru procurorii teritoriali.

Odată cu adoptarea Constituţiei U.R.S.S. (1977) şi a Constituţiei R.S.S.M. (1978) s-au întărit considerabil poziţiile Procuraturii. Spre deosibire de constituţiile precedente, Procuraturii i se consacră un întreg capitol, în care se conţin principiile de organizare şi funcţionare, în special independenţa de oricare alte organe.

Ideile consfinţite în Constituţie şi-au găsit concretizare şi dezvoltare în Legea cu privire la Procuratura U.R.S.S., adoptată la 30 noiembrie 1979, unde s-au păstrat domeniile de supraveghere, au fost lărgite considerabil limitele supravegherii de procuror, concomitent fiind delimitate atribuţiile organelor Procuraturii Generale a U.R.S.S. şi a procuraturilor ierarhic inferioare.

După proclamarea independenţei şi suveranităţii, Republica Moldova a declarat instituirea unui stat bazat pe drept şi promovarea valorilor unanim recunoscute.

În prezent, potrivit art.124 din Constituţia Republicii Moldova, Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii.


ATRIBUŢIILE PROCURATURII
Procuratura:
a) în numele societăţii şi în interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţeanului atunci cînd încălcarea acestora atrage sancţiune penală;
b) conduce şi exercită urmărirea penală;
c) reprezintă învinuirea în instanţă de judecată;
d) participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, şi contravenţionale în care procedura a fost intentată de ea;
e) asigură asistenţa juridică şi colaborarea internaţională în domeniul său de activitate;
f) implementează politica penală a statului;
g) asigură protecţie eficientă martorilor, victimelor infracţiunii şi altor participanţi la proces;
h) intentează acţiune civilă în cazurile prevăzute de lege;
i) exercită controlul respectării legilor în locurile de detenţie preventivă şi în penitenciare;
j) exercită controlul legalităţii în Forţele Armate;
k) exercită controlul asupra executării hotărîrilor judecătoreşti în cauzele penale.

Informaţii de contact

Adresa:
Procuratura Generală a Republicii Moldova, MD 2005, mun. Chişinău,
str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 26

Telefon: (+373 22) 22-50-75

Fax: (+373 22) 21-20-32
Declarations
 Discursul Președintelui Parlamentului Igor Corman în ședința plenară pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană
Discursul Președintelui Parlamentului Igor Corman în ședința plenară pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană
Agenda
Friday, July 25, 2014
At the moment there are no records for the selected date
Last legislative acts adopted
 
   The Moldovan Parliament’s website design was supported by the “Democracy Support Programme in Moldova" – an initiative financed by the European Union and implemented by the Council of Europe